HCL 352/2010 Bacău adoptată

«JLOIHU ir o (rcloţut Berccăre EREI ONE RI A CEIA AA NA RAR ARN ON NINA HOTĂRÂRE privind aprobarea Master Planului si Listei investitiilor prioritare - pentru sectorul apa/apa uzata ce urmeaza a fi finantate în etapa I din Fonduri POS Mediu CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BACAU Avand in vedere: - Prevederile Legii nr. 241 din 22 iunie 2006 a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare, actualizata; - Prevederile art. 9, alin 1 lit.”c” si “d” din Legea nr. 51 din 8 martie 2006 a serviciilor comunitare de utilitati publice cu modificarile si completarile ulterioare; - Actul constitutiv si Statutul “Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Bacau — ADIB” aprobat prin Hotararea de Consiliu Local Bacau nr.20 din 13.02.2009; - Prevederilor art.47 şi art.117 lit. “a” din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată si actualizata; - Adresa nr. 9784 din 21.09.2010 a Consiliului Judetean Bacau, inregistrata la Primaria Municipiului Bacau sub nr. 41269 din 22.09.2010 prin care se solicita aprobarea prin HCL a Master Planului si a investitiilor prioritare-sector apa/apa uzata ce urmeaza a fi finantate din Fonduri POS Mediu - Referatul nr. 10003 din 07.10.2010 al Compartimentului Unitatea Municipala pentru Monitorizare - Expunerea de motive a Primarului Municipiului Bacau; In baza dispozitiilor art. 36, alin.(2), lit ”a”, alin. (3), lit ”b” si “c” si ale art. 45 alin. (2) lit. “a” din Legea nr.215/2001 privind administratia publica locala, republicata si actualizata, HOTARASTE Art.1. - Se aproba Master Planul pentru sectorul apa/apa uzata in judetul Bacau si Lista investitiilor prioritare pentru sectorul apa/apa uzata, ce urmeaza a fi finantate in etepa | din fonduri - POS Mediu conform “Anexei”, care face parte integranta din prezenta hotarare. Art.2. - Hotararea va fi comunicata Viceprimarilor Municipiului Bacau, Administratorul Public al Municipiului Bacau, Directiei Economice, Directiei Tehnice Unitatii Municipale pentru Monitorizare Compartimentul Informare Cetateni din cadrul Primariei Municipiului Bacau, S.C. Compania Regionala de Apa Bacau S.A., Institutiei Prefectului Judetului Bacau, Consiliului Judetean Bacau si Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile si va fi adusa la cunostiinta publiea-in conditiile legii. OANA 3 n: EDI ŢĂ CONTRASEMNEAZĂ, o ADAM ISĂRRSUA AL DINA SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU N 3 I So sCÂL NR. 352 Îi: DIN 29.10.2010 O.P.. CFI/RT./ Ex. L/DsI-A-4 «JLOIHI HI Pena ANEXA LA HOTARAREA NR. 352 DIN 29.10.2010 CONTRASEMNEAZĂ, _ SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU NICOLAE-OVIDIU POPOVICI Vol A895/AD-0002/Rev.4 Li Guvernul României Uniunea Europeană N Asistenţă Tehnică pentru Pregătirea Proiectului de Apă Uzată şi Apă, România €) Județele Prahova, Buzău, Neamţ, laşi şi Bacău Europe Aid 123050 /D/SV/RO/ Măsura ISPA 2005/RO/16/P/PA/001-2 MASTER PLAN JUDEȚUL BACĂU 20/01/2009 — VERSIUNE FINALĂ INFORMAȚII ESENȚIALE Ha Hydro: Ingenieure 9 Pianungsgeselischaft tur CONSULTING Sledlungswasserwirtschaft mbH ENGINEERS Deretendae ingenleure ILF Beratende Ingenieure ZT Hydro Ingenieure Planungsgeselischaft f. ILF Consultirig Engineers GmbH Siedlungswasserwirischatt mbH S.R.L. FeldkreuzstraBe 3 Stockkampstrafe 10 Blvd. Bucuresti, Nr. 28 6063 Rum / Innsbruck, Austria 40477 Diisseldori, Germany 100520 Piolăsti, Romania Europe Aid 123050/D0/SV/RO A895/AD-0002/Rev.4 MASTER PLAN JUDEȚUL BACĂU INFORMAȚII ESENŢIALE REVIZII 4 20.01.09 | Versiune Finală Revizuită Heuner, Boer, Bach Littlewood Lumassegger 3 05.12.08 |Versiune Finală Revizuită Heuner, Boer, Bach Littlewood Lumassegger 2 | 21.11.08 versiune Finală Revizuită peer Boer. | Bach Littlewood ) 1 07.11.08 |versiune Finală Heuner, Boer. Bach Littlewood +) 31.07.08 | versiune Draft . pleuner, Boer, Bach Haibach Rev. Data | Modificări Întocmit Verificat Aprobat COHESION FUND CONSULTANTS EAST ROMANIA Pagina i ILFA DAABOG31,Mastor_Plan. Phaei4 BACAUM WORD: VERSICN-RCA1 Partea: BarieaiRO. bc. cheptaro_ewt_cdoc O m 2008 Europe Aid 123050/D/Sv/RO A895/AD-0002/Rev.4 MASTER PLAN JUDETUL BACAU SUMAR EXECUTIV CAPITOLUL 0 Sumar executiv COHESION FUND CONSULTANTS EAST ROMANIA Pagina ii IFA O4A06N1 Manta. Plen, Presei BACALM WORD VERBION RON Partea: Soiua FO. bc, chaptero.peet_cdoc O Ea 2009 Europe Aid 123050 /D/Sv/RO A895/AD-0002/Rev.4 MASTER PLAN JUDEŢUL BACAU SUMAR EXECUTIV SUMAR EXECUTIV Obiectivele şi scopul Asistenţei Tehnice şi Master Planului După aderarea la Uniunea Europeana în ianuarie 2007, România, a avut posibilitatea de a primi suport economic prin Fondurile de Coeziune care asigură statelor cele mai sărace din Uniunea Europeană ajutor financiar în domeniile mediului şi infrastructurii transporturilor. Pentru a asigura utilizarea optimă a resurselor finantiare disponibile, aceste moduri de finanțare se bazează pe pregătirea de proiecte complete şi adecvate, şi de aceea este necesară Asistenţă Tehnică pentru Pregătirea Proiectului (AT). AT trebuie să fie punctul de pornire care să asigure securitatea finanțării din Fondurile de Coeziune, să stabilească o linie fermă a proiectului şi ulterior să asigure inițierea implementării proiectului. Obiectivele specifice ale Asistenţei Tehnice sunt: e Să elaboreze proiectul regional până !a faza în care acesta poate fi propus pentru cofinanţare din partea Uniunii Europene; e Să asigure achiziția publică eficientă şi planul de implementare a proiectului; + Să elaboreze documentele într-o maniera care să asigure implementarea proiectului; e Să asigure pregătirea în domeniu a personalului viitorului beneficiar final; e Să asigure asistență în constituirea Unităţilor de Implementare a Proiectului (UIP) Prezentul Master Plan pentru Judeţul Bacău, care acoperă o perioada de 30 de ani, prezintă în ordine investiţiile necesare în vederea conformării cu obligaţiile generale impuse de legislația Uniunii Europene şi a României în ceea ce priveşte asigurarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi tratare a apelor uzate în perioada de tranziție post-aderare. Directiva UE 91/271/CEE privind apele uzate, transpusă în legislația naţională prin HG 352/2005, care amendează HG 188/2002, defineşte datele limită de conformare privind colectarea şi tratarea apelor uzate urbane, în funcţie de dimensiunile aglomerărilor. Directiva UE 98/83/CE privind apa, transpusă în legislația naţională prin Legea 311/2004, care amendează Legea 458/2002, defineşte parametiii pentru calitatea apei şi datele limită până la care trebuie atinşi, de asemenea în funcţie de dimensiunile aglomerărilor. Analiza Șituaţiei Curente Judeţul Bacău este situat in partea de nord-est a României, cu o populaţie de aproximativ 722.000 locuitori. Municipiul reşedinţă de județ este oraşul Bacău, alte localități importante fiind Oneşti, Comăneşti, Moineşti, Buhuşi, Slănic Moldova, Târgu COHESION FUND CONSULTANTS EAST ROMANIA Pagina ] ILEA DAABOBVI Master. Plan_ Prea. BACALI4 WORD: VERSION: RON Partea: ScriealRO_te_chapiar_reet_c.doc E 112009 Europe Aid 123050 /D/SV/RO A895/AD-0002/Rev.4 MASTER PLAN JUDEŢUL BACAU SUMAR EXECUTIV Ocna şi Dărmăneşti. Principalele cursuri de apă sunt Siret, Trotuș, Bistrița, Tazlău şi Berhea. Județul Bacău are un climat continental, cu ieri reci şi veri calde şi o circulație predominantă a aerului dinspre nord şi nord-vest. În zonele muntoase climatul este moderat-continental cu căderi de zăpadă iarna. Caracteristicile geologice ale Judeţului Bacău cuprind arcul estic al Munţilor Carpaţi, luncile râurilor şi Podişul Moldovei. Munţii Carpaţi sunt constituiți din roci sedimentare din Cretacic până în Pliocen. Principalele structuri tectonice sunt falii pe direcţia N-S. Cele mai recente sedimente sunt depozite aluvionare şi fluviatile din Cuaternar, care se găsesc în zonele joase ale râurilor. €) investigaţiile socio-economice au furnizat date privind dezvoltarea demografică, macro- economia, nivelul ratei şomajului, principalele activități industriale şi sectorul apei. Pe 01.01.2007, Judeţul Bacău avea 721.848 locuitori, reprezentând 3,3% din totalul populației României. Populaţia Judeţului Bacău a scăzut de la 736.347 locuitori în 1990 la 721.848 locuitori în 2007, cu o rată anuală de scădere de 0,12%. Descreşterea este uşor inferioară ratei naţionale de descreştere anuală (0,43% per an). O gospodărie medie este constituită din 3 persoane. S-a realizat o evaluare a cadrului legal şi instituţional. Cei mai importanţi operatori de apă sunt S.C APA SERV S.A. pentru judeţ şi RAGC pentru oraşul Bacău. Resursele de apă ale judeţului Bacău constau din surse de apă de suprafaţă şi surse de apă subterană; principala sursă de apă de suprafaţă este Râul Uzului prin Lacul Poiana Uzului şi râul Ciobănuş. Principalele surse de apă subterană sunt fronturile de captare Mărgineni, Gherăieşti, şi Poiana Morii. Sunt disponibite izvoare ca surse locale în special în regiunile montane. Alimentarea cu apă potabilă Toate cele 8 oraşe şi 45 din cele 85 de comune rurale au servicii de alimentare cu apă potabilă. Sistemele orăşeneşti cât şi cele 8 comunale sunt în cea mai mare parte îmbătrânite, în timp ce celelalte sisteme au fost realizate în ultimii ani. Principalele surse de alimentare cu apă sunt râul Uzului, prin Lacul Poiana Uzului, pentru oraşul Bacău şi pentru oraşele din valea Trotuşului (Moineşti, Dărmăneşti, Târgu Ocna, Oneşti), Râul Ciobănuş pentru oraşul Comăneşti, fronturile de captare Gherăiești şi Mărgineni pentru oraşul Bacău şi frontul de captare Poiana Morii pentru oraşul Buhuşi. Există 2 Uzine de tratare a apei (UTA) în operare: Uzina de tratare a apei Caraboia (Dărmăneşti) ce alimentează sistemul oraşului Bacău şi oraşele din valea Trotuşului; Uzina de Tratare a Apei Ciobănuş furnizează apă pentru Comăneşti şi Asau. COHESION FUND CONSULTANTS EAST ROMANIA Pagina 2 ILFA DAABOSIt Master. Plan Ptmaat4 BACALM WORD-VERSION-ROII. Partea. BaieeiȘIO. bc. ctaptero.revi_c. doc E 1042 2008 Europe Aid 123050 /D/8V/RO A895/AD-0002/Rev.4 MASTER PLAN JUDEȚUL BACAU SUMAR EXECUTIV Lungimea totală a rețelei de distribuţie este de 1.100 km, din care 50% în zona urbană. Media ratei de conectare este de 47%, cu 340.000 din cei 722.000 de locuitori fiind conectaţi la sisteme de alimentare cu apă. Problemele generale sunt identificate, situația existentă a sistemelor de apă este prezentată, iar proiectele în derulare sunt evaluate. Au fost determinate performanţele operaţionale curente ale captărilor, uzinelor de tratare a apei, conductelor de aducțiune, rezervoarelor, staţiilor de pompare şi rețelelor de distribuţie, şi au fost propuse măsurile necesare îmbunătățirii situaţiei actuale, în vederea realizării celor mai potrivite sisteme de alimentare cu apă. Toate orașele dispun preponderent de reţele de distribuţie îmbătrânite, cu pierderi de apă mari care ating circa 50% din producţie. Noile rețele care au fost construite în ultimii ani sunt în general în condiţii corespunzătoare. Există o conductă de aducțiune de aproximativ 8,5 km lungime între sursa Uzului şi UTA Carboaia, sisteme de transport al apei de aproximativ 53 km între UTA şi oraşul Bacău, sisteme de transport al apei de 10,1 km între UTA şi Comăneşti, şi sisteme de transport al apei de 29 km între UTA şi Oneşti. Se află în curs de implementare proiectul ISPA pentru oraşul Bacău, proiect care cuprinde reînnoirea sistemului de transport de la Lacul Uzului şi noua UTA Barati situată în apropierea oraşului. În 55 din cele 85 de comune rurale nivelul parametrilor de calitate în sursele publice de apă depăşeşte limitele legale (pentru majoritatea nivelul azotatului se află la un nivel critic). În vederea conformării la directivele privind alimentarea cu apă potabilă, toate aceste localităţi trebuie să dispună de sisteme adecvate de furnizare a apei până în anul 2015. Principalii furnizori şi operatori de servicii de alimentare cu apă ai judeţului Bacău sunt S.C. APA SERV Bacău şi RAGC Bacău. RAGC Bacău este deținută de Consiliul Local Bacău şi furnizează servicii de apă şi canalizare numai în oraşul Bacău. S.C. APA SERV BACĂU prestează servicii de apă şi canalizare pentru 4 oraşe şi 35 de comune. Numărul total de angajaţi în anul 2007 a fost de 578 persoane pentru RAGC, iar tarifele sunt diferite pentru apă şi canalizare, respectiv 2,21/0,84 RON/m? pentru apă/eanai. Colectarea şi epurarea apelor uzate Cea mai mare parte a Staţiilor de Epurare a Apelor Uzate în judeţul Bacău sunt vechi cu părți structurale şi electromecanice într-o stare precară din punct de vedere al reparațiilor. Stațiile evacuează ape uzate insuficient tratate în emisari. Acest lucru este cauzat în principal de faptul că lucrările existente sunt deja vechi şi depăşite, reinvestiţiile necesare nu au fost făcute în trecut, din cauza lipsei de fonduri şi pentru că nivelul cunoştinţelor existente despre operarea eficientă tehnică şi financiară a staţiilor de epurare este limitată. COHESION FUND CONSULTANTS EAST ROMANIA Pagina 3 ILFA DAAGOGI1 Master. Plan. Presei BACALM WIORD-VERSION-RONI.Parie- riaaiRO._bc_cheptero_revi.c doc E) Ia 2009 10 Europe Aid 123050 /D0/SV/RO A895/AD-0002/Rev.4 MASTER PLAN JUDEŢUL BACAU SUMAR EXECUTIV Treapta terţiară nu a fost implementată pentru nici o staţie de epurare, proces de tratare obligatoriu pentru toate staţiile de epurare care deservesc peste 10.000 PE şi, de asemenea, nu sunt implementate măsuri corespunzătoare de eliminare a nămolurilor. Sistemul de canalizare este într-o stare precară ca urmare a nivelului mare al ex- filtrărilor de apă uzată şi infiltrărilor şi din cauza conexiunilor greşite între sistemul de canalizare pluvială şi sistemul de canalizare menajeră. Problemele majore detectate sunt: 1. Volumul de apă uzată care intră în staţiile de epurare şi concentraţia scăzută de poluanți degradabili din apa uzată indică o rată mare spre foarte mare a apei de infiltraţie în rețeaua de colectarea a apei uzate din oraşele implicate. 2. Secţiunile de rețea de canalizare deteriorate (beton fărâmiţat, secțiuni colmatate, conducte de ciment străpunse de rădăcini de arbori etc.) nu sunt neobişnuite. 3. Rata insuficientă de racordare la sistemul centralizat de canalizare conduce la un risc sanitar ridicat, mai ales în zonele în care populația este conectată Ia o reţea de apă potabilă. 4. Apa uzată este deversată parțial direct în cursurile de apă, ocolind facilitățile de epurare existente. în Judeţul Bacău există în total 545 km de rețea de canalizare. Un număr de aproximativ 251.000 P.E. sunt deja conectaţi, rezultând o rată de conectare de circa 28 % raportat la populaţia de aproximativ 887.000 P.E. Majoritatea reţelelor de canalizare sunt mai vechi de 40 de ani şi sunt în stare precară şi, din experienţă, se poate considera ca normală o rată a infittrărilor de circa 30%. O analiză amănunțită se va face în faza studiului de fezabilitate. Următoarele oraşe dispun de facilități de epurare a apelor uzate: Localitate Treapta de Epurare Starea funcțională Bacău Secundară da, (cu parți noi în execuţie) Oneşti Secundară Da Moineşti Secundară Da Târgu Ocna Secundară Da Buhuşi Secundară Da Comăneşti Secundară Da Slănic Moldova Secundară Da Dărmăneşti Secundară Da Podu Turcului Mecanica ? COHESION FUND CONSULTANTS EAST ROMANIA Pagina 4 IFA DAAGOSNM.Mantet. Plan Phase BACALA WORD VERGION-ROII Partea: BoteaiO_bc.otapiaro_nevt_e dac (O Eu2 2009 Europe Aid 123050 /D/SV/RO A895/AD-0002/Rev.4 MASTER PLAN JUDEŢUL BACAU SUMAR EXECUTIV O serie de comune au soluţii individuale de tratare pentru clădirile de tip bloc de apartamente, cum ar fi fose septice sau module de epurare monobloc. Numărul exact al acestor facilitaţi nu a putut fi determinat. ă uzaţă industrială În timpul campaniei de colectare a datelor a fost realizată o bază de date privind apa uzată, cu accent sporit pe apa uzată industrială şi societăţile aferente din județul Bacău care deversează apă uzată industrială (a se vedea anexa B5). Un număr de 22 din cele 85 de unități industriale din judeţul Bacău deversează apa uzată direct în râuri (Siret, Trotuş, Bistrița, Tazlău şi Oituz). Cea mai mare parte a ȘI acestor unităţi industriale sunt prevăzute cel puţin cu treaptă mecanică de tratare şi, în 5) unele cazuri, cu treaptă biologică. Restul de 63 de unități industriale deversează direct în rețeaua de canalizare existentă. Cele mai multe dintre acestea au cel puţin o treaptă de pre-epurare sau o staţie de epurare cu o treaptă de epurare mecanică şi cu o treaptă de epurare biologică. Aceste deversări pot afecta direct procesele de epurare şi capacitatea hidraulică a staţiilor de epurare municipale şi trebuie să se ţină cont de influenţa acestora în proiectarea noilor staţii de epurare. Man: ui Trebuie precizat că nu sunt disponibile date de încredere privind calitatea nămolurilor de canalizare rezultate. Nu există date disponibile privind locaţii sau localităţi în care să se facă depozitarea nămolului. În vederea evitării efectelor negative asupra mediului, sistemul de management şi depozitare a nămolului trebuie îmbunătăţit imediat Prognoze S-au făcut prognoze privind dezvoltarea socio-economică, cererea de apă potabilă şi volumele de apă uzată generate. Asupra dezvoltării populaţiei sunt făcute mai multe prognoze. În Master Plan prognoza EUROSTAT este folosită ca punct de referință pentru prognozele viitoare în această regiune şi acest judeţ. Această prognoză prevede o descreştere uşoară a populaţiei pe perioada derulării Master Planului. Estimarea cererii de apă potabilă s-a făcut pe baza unui cereri specitice menajere de 110 Vpers/zi, consum specific nemenajer de 25-50 l/pers/zi şi pierderi de 25%. Din aceste date rezultă necesarul specific zilnic de 170 Vpers/zi pentru aglomerări rurale şi de 200 Vpers/zi pentru aglomerările urbane. Produsul dintre necesarul specific şi COHESION FUND CONSULTANTS EAST ROMANIA Pagina 5 ILFA DAAZGV Mester. Plan. Phase. BACAU WORD: VERBION- RONI Partee- SoreaiPIO_bc.chaptaro_peeă_e.dec (E) 213 2009 Europe Aid 123050 /D/SV/RO A895/AD-0002/Rev.4 MASTER PLAN JUDEŢUL BACAU SUMAR EXECUTIV populaţia estimată ne conduce la valoarea cererii totale. Pentru oraşe, cererea a fost suplimentată cu necesarul de apă pentru industrie. Proiectarea noilor stații de tratare s-a făcut luând în considerare o rată de conectare de 100%, fiind realizate tabele suplimentare cu ratele de conectare actuale şi cele previzionate. Tabelul următor oferă un rezumat al prognozelor privind cererea de apă în Judeţul Bacău. Judeţul Bacău 2010] 2013 2015] 2018 2021 2025] 2030 2037! Conectaţi la rețeaua de apă potabilă pers 359.874| 496.365! 567,739] 637.307] 689.932] 707.877] 703.488| 689.541 Tota! populație conectată % | sasa | 6e.s0 | a | eso | 95.09 | 90.49 | 100 | 100 Nevoi casnice | mszi | esa | 54.800 | 62.451 |! 70.104 | 75.568 | 77.867 | 77.884 | 75.850 Nevoinon-casnice | msjzi | 27,443 | 30.440 | 33.468 | 36.276 | 36.025 | 30.738 | 38.505 | 37.962 Pierderi de apă | mozi | 16210 | 18.758 | 21.351 | 23.866 | 25.637 | 26.375 | 28.196 | 25,669 Total necesar apă | majzi | 90.541 | 103.799 | 117.270 | 130.248 | 130.224 | 142.078 | 142.085 | 130.481 Tabel 1: Necesarul de apă în județul Bacău Calculul situaţiei actuale şi al prognozelor privind producţia viitoare de apă uzată menajeră s-au făcut în concordanță cu analiza necesarului de apă potabilă. Pentru zonele rurale (aglomerări s 10.000), a fost luată în considerare o producție de apă uzată de 135 //pers/zi şi pentru zonele urbane (aglomerări > 10.000) de 160 /Vpers/zi. Consumul biologic de oxigen în 5 zile (CBO;) a fost stabilit la valoarea de 60 g/P.E./zi în concordanţă cu Directiva UE 91/271/CEE (Articolul 2). Aprecierea contribuţiei industriei la volumul de apă uzată s-a făcut prin majorarea producţiei casnice de apă uzată cu un procent conform următorului algoritm: * Aglomerăris2.000P.E.:0% e Aglomerăris5.000P.E.:10% e Aglomerări> 5.000P.E.:15% Infiltrațiile de apă în sistemele de colectare au fost aproximate la pragul de 30% din producţia de apă uzată menajeră. Pe baza [...]