HCL 291/2023 Bacău adoptată

)j) ( ( żYł(ĺ/ł((ť /ł(ĺ( ť(// (? ż/ŕĺťUĺ Zą ťYÍĺ(ť/ ĺ61 ťrĺ/łŕŕłĺť/ť 3(ł((7 HOTĂRÂREA NR. 291 DIN 31.07.2023 privind aprobarea STUDIULUI DE DELIMITARE ZONĂ OPERAŢIUNI DE REGENERARE URBANA PENTRU PROIECTUL: REABILITARE SI MODERNIZARE PARC CANCICOV DIN MUNICIPIUL BACĂU Consiliul Local al Municipiului Bacău întrunit în şedinţă ordinară la data de 31.07.2023 potrivit art. 133 alin. (1) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, Având în vedere: -Referatul nr. 160142/6.07.2023 al Serviciului Monitorizare şi Coordonare Unitatea Municipală pentru - Monitorizare Calitate Servicii Publice; -Expunerea de motive a Primarului Municipiului Bacău înregistrată cu nr. 165041/25.07.2023; -Raportul Direcţiei Juridice înregistrat cu nr. 165042/1/25.07.2023; -Raportul Serviciului Urbanism şi Planificare Strategică inregistrat cu nr.165042/2/25.07.2023; -Avizele comisiilor de specialitate diri cadrul Consiliului Local al Municipiului Bacău, întocmite în vederea avizării proiectului de hotărâre: nr. 292/28.07.2023 al Comisiei de specialitate nr. 1, nr. 301/28.07.2023 al Comisiei de specialitate nr. 2, nr. 202/28.07.2023 al Comisiei de specialitate nr. 3, nr. 202/28.07.2023 al Comisiei de specialitate nr, 4 şi nr. 360/28.07.2023 al Comisiei de specialitate nr. 5; -Prevederile art.4 alin. 1 şi alin. 3 din Ordonanta de Urgenta nr. 183/2022 privind stabilirea unor masuri pentru finanţarea unor proiecte de regenerare urbana; -Prevederile art. 140 alin. (1) şi alin. (3), ale art. 154 alin. (1), ale art. 196 aliri. (1) lit. a), ale art 197 alin.(1) şi ale art 243 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare; In temeiul art. 129 alin. (2) lit. c) şi alin. (6) lit. c) şi art. 139 alin. (3) lit. a) şi alin. (5) din O.U.G. 57/20 19 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, HOTĂRĂŞTE: Art 1. Se aprobă STUDIUL DE DELIMITARE ZONĂ OPERAŢIUNI DE REGENERARE URBANĂ PENTRU PROIECTUL: REABILITARE SI MODERNIZARE PARC CANCICOV D1N MUNICIPIUL BACĂU, conform Anexei, parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2. Primarul Municipiului Bacău va aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri prin Serviciul Urbanism şi Planificare Strategică. Art.3, Hotărârea va fi comunicată Serviciului Urbanism şi Planificare Strategică. Art.4, Prin grija Secretarului General al Municipiului Bacău prezenta hotărâre se comunică în termen legal Instituţiei Prefectului Judeţul Bacău pentru verificarea legalităţii. - PREŞED 7DE;ŞEDINŢĂ CONTRASEMNEAZĂ PENTRU LEGALITATE DAN-GBiTIRE) SECRETARUL GENERAL AL MUN. BACĂU NICOLAE OVIDIU POPOVICI - ,1 N.OP.,CS./0.R AJEX. l/DS.l-A- 1 ROMANIA ANEXA LA HOTĂRÂREA NR. 291 DIN 31.07.2023 JUDETUL BACAU CONSILIUL LOCAL BACAU ST IU DE DELIMI ARE ZONĂ OPERAT DE REGENERARE URBANĂ PENTRU PROIECTUL: ABILITARE SI MODERNIZARE PARC CANCICOV IN MUNICIPIUL BACĂU ŞEF SERVICU IJRBANISM SI PLANIFICARE STRATEGICA, urb. CATALIN G ERVAN - đ P4łŞĘN,PDE SEDINTA CONTRASEMNEAZA PENTRU LEGALITATE ĺ 1ĄĽ L SECRETARUL GENERAL AL MIJN. BACAU ĺ * NICOLAE-OVIDIU POPOVI •1 1-ť. ) ĺ MĺJNtCC ( 1iSJI)iII ] 1I)DIP IÍIJ VII !L•) I1 LIJ1)]ĐI1(I I l! ą1 1D i m I )S m i w. lłI j[Si (S[SI!I 1) II l 1.1. Date de recuuoastere a docummentatiei Denumirea proiectului Studiu de delimitare zonă operaţiuni de reenerare urbană pentru nroiectul: REABILITARE SI MODERNIZARE PARC CANCICOV DIN MUNICIPIUL BACĂU o Beneficiar UAT MUNICIPIUL BACĂU o Elaborator Sef Serviciu Urbanism si Planificare Strategica Urb. dipi. Ghervan Catalin • Data elaborarii Iu1ie 2023 1.2. SoHcitare tema Prezentul studiu este realizat pentru a raspunde cerintelor ORDONANŢEI DE URGENŢA nr. 183 din 28 decembrie 2022 privind stabilirea unor măsuri pentru finanţarea unor proiecte de regenerare urbană, care, in art. 4 alin. (3) stipueaza urmatoarele: în situaţia în care prin planuł urbanistic general nu au fost stabilite iniţial zone pentru operaţiuni de regenerare urbană (cazul niun. Bacau) delimitarea acestor .. .., zone se realizează în baza unui studiu elaborat de specialişti atestaţi în domeniul urbanismului. 1.3. Prevederi ale SIDU municipiului Bacau Proiectul face parte din Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a oraşului Bacău, document strategic conform prevederilor Documentului Cadru de Imp1ementare a Dezvoltării Urbane Durabile Locală 2021 2027. - Într-un context giobal marcat în mod profund de schirnbările climatice, de încălzirea globală, de creşterea gradului de poluare, în special la nivelul centrelor urbane, dar şi de preocupări instituţionale intense de combatere a acestor fenomene, proiectul de faţă contribuie la îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu din Municipiul Bacău, la furnizarea de alternative sănătoase de petrecere a timpului liber pentru populaţia rezidentă, precum şi la alinierea municipiului la tendinţele europene de extindere a spaţiilor verzi din mumcipii şi oraşe.  Din Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Bacău rezułtă că este necesar extinderea suprafeţei de spaţii verzi şi revitalizarea! modernizarea celor existente din Municipiul Bacău, Această necesitate a rezultat din analizarea situaţiei existente şi din centralizarea chestionarelor care au fost cornpletate de cetăţenii Municpiului Bacău. Astfel la întrebarea: Care consideraţi că sunt cele mai importante măsuri pentru dezvoltarea comunităţii dumneavoastră? vă rugăm să acordaţi o notă de la 1 (cel mai puţin important) Ia 5 (cel mai important)?, 75% dintre respondenţi au specifîcat: Reabilitarea şi modernizarea spaţiilor publice, spaţii verzi, spaţii dintre blocuri. 1.4. Surse de documentare o SIDU municipiului Bacau o Studii si proiecte anterioare DOCUMENTATIE DE AVIZARE A - LUCRARILOR DE 1NTERVENTII REABILITARE SI MODERNIZARE PARC CANCICOV D1N MUNICIPIUL o Date statistice o Plan Urbanistic General al mun. Bacau 2. Studiul actual aI zonei Descrirerea scurtă a istoriei a Parcului Începută în neolitic, conform dovezilor arheologice ( cultură Cucuteni şi aşezarea dacică de la Răcătău), istoria oraşului Bacău se întinde neîntrerupt până în prezent. Situat la confluenţa râurilor Siret şi Bistriţa, vechiul târg este atestat documentar pentru prima dată în Evul Mediu. Cu puţin timp în urmă se ştia că prima atestare este de pe timpul lui Aiexandru cel Bun, 6 octombrie 1408. Însă pe baza unor îndelungate cercetări, cercetătorul Ştefan S. Gorovei demonstrează că Bacăul are actul de naştere între anii 1391-1432 pe timpul domniei lui Petru I Muşat. În 1399, oraşul este menţionat în Documentul lui Iuga Vodă, prin care se dă carte de judecată între spătarul Răducanu cu răzeşii satului Brătila, din ţinutul Bacăului. La 15 aprilie 1400, aflăm că în Bacău se află o parte a Cavalerilor Ioaniţi, numiţi mai târziu Cavaîerii de Malta, O scrisoare este trimisă în Civitas Bachovien de Papa Bonifaciu al II-lea. Îri 1409 studia Ia Cracovia, studentul băcăuan Gregorias de Bachwya, Ceva mai târziu, în 5 martie 1431, Iocalitatea este numită în civitate Bako. Denumirea oraşului provine, după cum susţin unii istorici, de la un oarecare Bako, de la zeul Bachos, sau de Ia baca (fructul viţei-de-vie, ce se cultivă prin aceste părţi). În documentele străine el mai apare şi sub formele: Bacovia, Bacova, Bacow. La sfrşitu1 secolului al XVI-iea, Bacăul era bine închegat ca aşezare urbană, una dintre cele mai prospere din întreaga Moldovă, având atribuţii militare şi comerciale foarte importante. În perioada dintre cele două războaie mondiale se extind cartierele de locuinţe prin parcelări, construindu-se în 1922 cartierul CFR, la vest de aliniamentul căii ferate. În paralel, unele terenuri câştigate prin reforma agrară sunt amenajate ca spaţii verzi Parcul Cancicov. - Adevărat reper edilitar-urbanistic, identitar şi afectiv pentru locuitorii Bacăului, Parcul Cancicov este cea mai importantă zonă verde din centru! municipiului, având o suprafaţă de 24,50 hectare. Istoria parcului începe la 22 martie 1935 cu memoriul semnat de peste o sută de cetăţeni ai Bacăului: ,,Domnule Primar, subsemriaţii, cetăţeni ai acestui municipiu, cu onoare Vă rugăm să binevoiţi a dispune amenajarea unui parc pe terenul dintre Spitalul «Pavel şi Ana Cristea», Calea Ferată şi Stadioni Pe baza mernoriułui întocmit de serviciul tehnic al primăriei, Consiliul Comunal al municipiului aprobă crearea unui parc de agrement, motivând convingător decizia: ,,întrucât grădina din centrul municipiului este prea mică, iar Parcul Gherăeşti fiind prea departe şi mijloacele de comunicaţie anevoioase şi costisitoare. Deşi destinaţia respectivułui teren viza iniţial un cartier al demobilizaţilor din prima conflagraţie mondială, al văduvelor şi orfaniłor de război, recesiunea econornică traversată de oraş a determinat în final hotărârea:,, .., nu i s-ar putea da o mai bună utilizare în aceste vremuri de criză acestui loc viran, care deşi este destinat pentru împroprietărire cu loturi de case, aceasta nu se poate realiza decât cu mari cheltuieli, prin executarea de lucrări edilitare, absolut necesare pentru crearea unui cartier de locuinţe, deoarece situaţia financiară a comunei nu-i permite. Ideea edificării parcului a beneficiat de sprijinuł şi susţinerea lui Mircea Cancicov (1884- 1959), ministru secretar de stat la Finanţe în perioada 1934-1939. Astăzi parcul îi poartă numele. Urmare acestor demersuri, prin Decretul Regal din 9 mai 1938 se legalizează înfiinţarea parcului: ,,Terenul situat în oraşul Bacău, între calea ferată, drumul de la Sărata şi liziera oraşului se destină în conformitate cu planul de situaţie al Serviciului tehnic, plan pe care s- au trasat arterele principale de circulaţie prin cinci puncte, pentru înfiinţarea unui parc de agrement. De atunci, parcul a suferit rnulte transformări. S-a scbimbat de cinci ori nuniele, s-a micşorat de cinci ori suprafaţa, s-a modificat structura arboricolă. A purtat iniţial denumirea de Parcul Carol, Până în 1946, acest parc a fost cunoscut sub denumirea de Parcul nou sau Parcul Eminescu, după care numele i-a fost schimbat în Parcul Libertăţii, După anul 1989, conform HCL 147/1997, parcul a primit numele de Parcul Cancicov, după numele familiei Cancicov, care a donat terenul primului parc din oraş. Proiectul de amenaj are a fost întocmit de arbitectul peisagist Eduard Pinard, el stând la baza amenajării parcului în forma cunoscută de astăzi. Încă de la început, aşa cum reiese din memoriul adresat primarului de către serviciul tehnic al primăriei la data de 21,01.1936, urmare a prezentării unui proiect de către arhitectul peisagist Pinard, s-a droit un parc sistematizat, cu alei mari de circulaţie, străzi largi şi o piaţă mai largă în faţa stadionului care să permită atât staţionarea trăsurilor, cât şi evitarea ,,ambuteiajului vehiculelor. ,,După vederile d-lui ministru M. Caneicov referitor la amenajarea acestui teren cât şi după dorinţele dv, exprimate la faţa locului d-lui Pinard, terenul nu trebuia să aibă aspectul unei grădini de fiori, cí a unui parc sistematizat.  După al Doilea Război Mondia!, în deceniul cinci sunt continuate plantările de arbori şi arbuşti, în paralel cu extinderea şi asfaltarea aleilor principale, redefinite prin trasee rectilinii, geometrice, diferite de planurile iniţiale. Următoarele două decenii reprezintă cea mai arnplă perioadă de sistematizare în care parcul se îmbogăţeşte utilitar şi ornamental cu majoritatea elementelor actuale, fară a se mai respectă planurile iniţiale de amenajare: cele două fântâni arteziene, restaurantul cu terasă ,,Parc (1964), generalizarea iluminatułui pubłic (1969), amplasarea de busturi şi sculpturi (1965 Mihai Eminescu, 1974 ansamblul ,,Geneza format din 22 cołoane de lemn - - sculptate şi o poartă monumentală, 1976 busturile în bronz ale lui Mihail Kogălniceanu, - Costache Negri şi Alecu Russo, bustul în piatră al scriitorului Ion Creangă). Zona de sud a funcţionat o perioadă sub forma unei grădini de vară, iar zona de est a concentrat dotări recreaţionale (loc de joacă pentru copii, sectoarele pentru jocuri statice, lacul). În această perioadă s-a redus însă considerabil spaţiul verde, până la 24,5 ha în deceniul 8, ca J urmare a construirii unor obiective educaţionale şi medicale (1961 Institutu1 Pedagogic de 3 - ani, 1966 maternitatea, urmată de alte corpuri de clădire ale spitalułui judeţean). - În ultimele decenii s-au efectuat lucrări de reabilitare care au vizat regenerarea spaţiilor verzi prin plantarea a peste 9000 de arbori şi arbuşti (molizi, pini, castani, tei, paltini, catalpa- 2000-2004, 2009), refacerea covorului asfaltic (1999-2000, 2005), amenajarea unui mic sector zoologic efemer (2003), modernizarea instalaţiilor de iluminat artizanal (2004), schimbarea mobilierului urban prin montarea băncilor din fier forjat şi lemn (2008), introducerea unor elemente decorative luminoase (2009), amplasarea unor monumente de for public ( 1994- bustul eroului Ciprian Pintea, 1997- bustul de bronz al lui Mircea Cancicov, ministru de finanţe al României între anii 1936-1939 şi unul din artizanii înfiinţării parcului), modernizarea locului de joacă pentru copii (2011), amenajarea locului pentru animale de companie şi a sectorului cu bănci din vecinătatea Colegiului Naţional Pedagogic (2016). Arborii ocupă cca 90% din suprafaţa parcułui (incluzând şi amplasamentul compłexului muzeal, întins pe 0,84 ha), identificându-se 30 de specii de foioase şi răşinoase, frecvenţă mai mare având teiul, castanul porcesc, tuia, nucul negru, pinul silvestru, salcâmul, paltinul, frasinul, arţarii. Ca vârstă, dominante sunt exemplarele echiene, care păstrează o pondere însemnată, rezultată din plantările efectuate în primełe decenii de la înfiinţare. Exempłarele tinere, plantate în etape după 1990, nu atenuează decât parţial vizibila raretlere din unele sectoare precum zona lăcuşorului şi treimea vestică a parcului. Situaţia utilităţilor tehnico-edilitare existente; În prezent pe amplasament există următoarele utilităţi: apă şi canalizare energie electrică termoficare gaze telecomunicaţii q Analiza vuhierabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv de schimbări climatice ce pot afecta investiţia; Factori de risc antropici Spaţiile de joacă existente prezintă un grad de degradare care impune, pe de o parte, luarea unor măsuri privind asigurarea desfăşurarii activităţilor respectând cerinţełe esenţiale de securitate (Anexa nr. ł/HG 435/20 I 0), iar pe de altă parte, intervenţii privind mnlocuirea acestora. Activităţile specifice privind înlocuirea echipamentelor existente, vor avea ca scop creşterea gradului de siguranţă al copiilor în spaţiile de joacă. în plus, echipamentele destinate spaţiilor de joacă trebuie să permită utilizatorilor o garnă cât mai variată de jocuri şi activităţi, pentru a-şi spori imaginaţia şi condiţia fîzică, trebuind să fie utile şi attractive copiilor din toate categoriile de vârstă şi cu potenţiale fzice diferite. Pentru desfăşurarea activităţilor fizice şi recreative ale copiilor se propune scoaterea din uz/îndepărtarea echipamentełor de joacă existente în dotarea spaţiiłor de joacă pentru copii, neconfonne cu Cerinţele Esenţiale de Securitate şi înlocuirea acestora cu echipamente în conformitate cu normativele tebnice în vigoare: SR EN1ľ76:2018, SR EN 1177+AC:2019, PT R19-2002, HG 435/2010 şi reglementările ISCIR privind regimul producerii, introducerii pe piaţă şi autorizării echipamentelor de agrement destinate spaţiilor de joacă. Printre cauzele deteriorării acestora se numără: uzura morală şi tehnică avansată Q2erioada mare de expłoatare, neactualizarea planurilor de mentenanta, crăpături, putregai, rugină, părţi lipsă etc), exploatarea necorespunzătoare, ignorând recomandările de folosire emise de producator, actele de vandalism, modificările structurale ale materialelor la diverse regimuri de temperatură şi din cauza caracterului tranzitoriu al acestora, nerealizarea lucrărilor de mentenanţă etc. Factori de risc naturali Încadrarea în zonele de risc natural, la nivel de macrozonare, a ariei pe care se găseşte zona studiată se face în conformitate cu prevederile legii nr. 575/1 1.2001 Lege privind aprobarea - planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a V-a: zone de risc natural şi cu - prevederile ghidului GTOO6-97 Ghid privind identificarea şi monitorizarea alunecărilor de - teren şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie, în vederea prevenirii şi reducerii efectelor acestora, pentru siguranţa în exploatare a construcţiilor, refacerea şi protecţia mediului. Factorii de risc avuţi în vedere sunt: cutremurele de pământ, inundaţiile şi ałunecările de teren. Cutremurele de pământ: zona de intensitate seismică pe scara MSK este IX/Vill, cu o perioadă de revenire de cca. 50 ani. Cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 542 mm/an, cu un maxim în lunile mai-august şi minim în intervalul decembrie-martie, presiunea atmosferică este de 750 mmHg. Iarna viteza vântului poate depăşi 70 km/h, viteza medie fiind de 6 m/s. Inundaţii: aria studiată se încadrează în zona cu cantităţi de precipitaţii cuprinse între 100- 150 mm în 24 de ore, fără arii afectate de inundaţii. Alunecări de ter [...]