HCL 26/2024 Bacău adoptată

),) A LJ (J.fl/(/p(7 ś1ť - ŕOflJĺ/ĺUŁcOr(ŁŁ(ŕł ( ᣿Ł(C(/ł(€Ł/€U HOTĂRÂREA NR, 26 DIN 31.01.2024 privind aprobarea STUDIULUI DE DELIMITARE ZONĂ OPERAŢIUNI DE REGENERARE URBANĂ PENTRU PROIECTUL: REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA ANSAMBLULUI ,,HOTEL CENTRAL ŞI TEATRUL BACOVIA Consiliuł Local al Municipiułui Bacău întrunit în edinţă ordinară la data de 31.01.2024 potrivit art 133 alin. (1) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/20 19 privind Codul administrativ, cu modificările i completările ulterioare, Având în vedere: -Referatul nr. 114547/17.01.2024 înaintat de către Direcţia Urbanism-Serviciul Urbanism i Planificare Strategica prin care se propune aprobarea STUDIULIJI DE DELIMITARE ZONĂ OPERAŢIUNI DE REGENERARE URBANĂ PENTRU PROIECTUL: ,,REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA ANSAMBLULUI ,,HOTEL CENTRAL I TEATRUL BACOVIA; -Expunerea de motive a Primarului Municipiului Bacău înregistrată cu nr. 114754/ 17.01.2024; -Raportul Direcţiei Juridice înregistrat cu nr.114823/1/17.01.2024; -Raportul Serviciului Urbanism i Planificare Strategică, înregistrat cu nr.114823/2/17.01.2024; -Avizele comisiilor de specialitate din cadrul Consiłiului Local al Municipiului Bacău, întocmite în vederea avizării proiectului de hotărâre: nr. 30/30.01.2024 al Comisiei de specialitate nr. 1, nr. 28/30.01.2024 al Comisiei de specialitate nr. 2 i nr. 35/30.01.2024 al Comisiei de specialitate nr. 5; -Prevederile art.4, alin. (1) i alin. (3) din Ordonanţa de Urgenta nr.183/2022 privind stabiłirea unor masuri pentru finanţarea unor proiecte de regenerare urbana, cu modificările ş completările ulterioare; -Prevederiłe art. 140 alin.(1) ş alin.(3), ale art. 196 alin.(1) lit. a), ale art. 197 alin.(1) ş ale art. 243 alin.(1) lit. a) ş lit. b) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul adniinistrativ, cu modificările i compłetările ulterioare; In temeiuł art 129 alin. (2) lit. c) ş alin. (6) lit. c) ş art. 139 alin. (3) lit. e) ş alin. (5) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/20 19 privind Codul administrativ, cu modificările i completările ulterioare, HOTĂRĂTE: Art.1. Se aprobă STUDIUL DE DELIMITARE ZONĂ OPERAŢIUNI DE REGENERARE URBANĂ PENTRU PROIECTUL: REABILITAREA I MODERNIZAREA ANSAMBLULUI ,,HOTEL CENTRAL I TEATRUL BACOVIA, conform Anexei, parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2. Primarul Municipiului Bacău va aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri prin Serviciul Urbanism i Planifîcare Strategică. Art.3, Hotărârea va fi comunicată Serviciului Urbanism ş Planificare Strategică din cadrul Primăriei Municipiului Bacău. Art.4, Prin grija Secretarului General al Municipiului Bacău prezenta hotărâre se comunică în termen legal Instituţiei Prefectului Judeţul Bacău pentru verificarea legalităţii. ĺ PiNIĄ P I . CONTRASEMNEAZĂ PENTRU LEGALITA SECRETARUL GENERAL AL MUN. BACĂU NICOLAE OVIDIU POPOVICI - .-J VZ v N.OP.,BS/M T EX.1ĺDS.F-A-1 ROMÂNIA JUDEŢUL BACĂU CONSILIUL LOCAL BACĂU ANEXĂ LA HOTĂRÂREA NR. 2 DIN 31.01.2024 STUDIU DELIMITARE ZONĂ OPERAŢIUN DE REGENERARE URBANĂ PENTRU PROIECTUL: ABILITAREA ŞI MODERNIZAREA ANSAMBLUŁUI,, OTEL ENTRAL I TEATRUL BACOVIA ŞED CONTRASEMNEAZĂ PENTRU LEGALITATE PRŞ I / ATU SECRETARUL GENERAL AL MUN. BACĂU - (- \? NICOLAE-OVIDIU POPOVICI .Ą:, \% \ý \ ----v-• J CĂu Ll ŞEF SERVICU URBANISM SI PLANIFICARE STRATEGICA, urb. CA VAN STUDIU DE DELIMITARE ZONĂ OPERAŢIUNI DE REGENERARE URBANĂ PENTRU PROIECTUL: REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA ANSAMBLULUI HOTEL CENTRAL ŞI TEATRUL BACOVIA 1.1. Date de recunoastere a docummentatiei Deuumirea proiectului Studiu de deliniitare zonă operatiuni de reenerare urbană pentru proiectul: REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA ANSAMBLULUI HOTEL CENTPAL ŞI TEATRUL BACOVIA Beneficiar UAT MUMCIPIUL BACĂU Elaborator Sef Serviciu Urbanisrn si Planificare Strategica Urb. dipl. Ghervan Catalin Data elaborarii Ianuarie 2024 Solicitare tema Prezentul studiu este realizat pentru a raspunde cerintelor ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 183 din 28 decembrie 2022 privind stabilirea unor măsuri pentru finanţarea unor proiecte de regenerare urbană, care. in art. 4 alin. (3) stipuleaza urrnatoarele: în situaţia în care prin planul urbanistic general nu au fost stabilite iniţiai zone pentru operaţiuni de regenerare urbană (cazul mun. Bacau) ...., delirnitarea acestor zone se realizează în baza unui studiu elaborat de specialişti atestaţi în domeniul urbanismului. Surse de documeutare SIDU niunicipiułui Bacau Studii si proiecte anterioare -REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA ANSAMBLULUI HOTEL CENTRAL ŞI TEATRUL BACOVIA Date statistice Plan Urbanistic General al niun. Bacau 2. Situaţia existentă şi necesitatea realizării lucrărilor de intervenţii 2.1. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie. acorduri relevante, structuri instituţionale şi financiare Politica de coeziune 2021-2027 Noua politică de coeziune a Uniunii Europene stabileşte 5 obiective de politică (OP) ale Comisiei Europene, şi anume: OP 1 : O Europă mai inteligentă, prin promovarea unei transformări economice inovatoare şi inteligente 0P2 O Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon prm promovarea tranziţiei către o energie nepoluantă i justă, a investiţiilor verzi şi albastre, a economiei circulare, a adaptării Ia schimbările climatice i a prevenirii şi gestionării riscurilor 0P3 O Europă mai conectată, prin dezvoltarea rnobilităţii şi a conectivităţii TIC regionale 0P4 O Europă mai socială prin implementarea Piłonułui european al drepturilor sociale 0P5 : O Europă mai apropiată de cetăţeni prin promovarea dezvoltării durabile şi integrate a tuturor tipurilor de teritorii. Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020- 2030 seteaza o serie de obiective naţionale, printre care se numără dezvoltarea regională, O parte esenţială a acesteia este dezvoltarea duiabilă şi promovarea turismului. Măsurile stabiiite vizează în principal valorificarea sustenabilă a patrimoniului cultural şi a resurselor naturale cu potenţial turistic precum şi îmbunătăţirea calităţii infrastructurii turistice de cazare şi agrement în vederea creşterii atractivităţii regiuniior, dezvoltării economiilor IocaIe (comerţ. construcţii. transporturi, alimentaţie publică, industria mică şi artizanat) şi creării de noi Iocuri de muncă, În acest fel regiunile, zonele şi Ioca1ităţile îşi identifică şi consolidează o identitate proprie şi îşi îmbunătăţesc avantajele competitive în sectoare cu valoare adaugată mare şi conţinut calitativ şi cognitiv ridicat, atât pe pieţele tradiţionale cât şi pe cele noi, în formare. Planul Naţional de Dezvoltare (PND) pentru dezvoltarea economică şi socială este o cornponentă a Strategiei de Dezvoltare a Economiei Naţionale. EI a fost adoptat in decembrie 2005 şi reprezintă instrumentul fundarnental de diminuare a discrepanţelor în dezvoltarea economică şi socială dintre Uniunea Europeană (UE) şi România. Conform planului, Industria turismului din România are capacitatea de a contribui Ia această reducer& a discrepanţelor şi include turismul pe lista priorităţilor de investiţii publice. Obiectivul general pentru sectorul turisrnului, aşa cum este prevăzut în plan este: Valorificarea potenţialului turistic şi cultural aI regiunilor şi creşterea contribuţiei acestor domenii la dezvoltarea regiunilor prin reabilitarea, până în 20î5, a 200 situri turistice şi culturale şi creşterea contribuţiei turismului Ia formarea PIB cu I 25%. După cum se poate observa, turismul este considerat un sector de dezvoltare prioritarşi un important şi un important factor al dezvoltării regionale şi a zonelor rurale. Masterplanul pentru dezvoltarea turismului naţional 2007 2026 are ca principal - obiectiv transformarea României într-o destinaţie turistică de calitate pe baza patrimoniului său natural şi cultural. Masterplanul acoperă o perioadă de 20 de ani, până în 2026 şi cuprinde un program de acţiune pe şase ani (2007-2013) în conexiune cu susţinerea fhanciară prin fondurile structurale. Obiectivul imediat este formularea unui cadru general aI politicilor pentru dezvoltarea i niariagementul durabil aI industriei turismului în ceea ce priveşte resursele naturale şi culiurale şi prezentarea acestui obiectiv în forma unui Mastei Plan aI dezoItării turisniufui pe terrnen lung, cuprinzând perioada 2007-2026. Acest ptan reprezintă politica de umbrelă care include diferite planuri şi strategii. descrise în aşa fel încât să optimizeze contribuţia sectorului Ia economia naţională. Plarnil Naţional de Redresare şi Rezilieiiţă al României Uniunea Europeană a decis să înfiinţeze un instrument financiar temporar - NextGenerationEU, îi valoare de 750 de miliarde euro, separat de bugetul pe termen lung al UE, Cadrul Financiar Multianual (CFM), pentru perioada 2021 -2027. Scopul priricipal al acestuia este să ofere sprijin statelor membre pentru a face faţă provocărilor generate de Criza Covidl9 i consecinţele sale economice. Mecanisrnul de redresare şi rezilienţă (MRR) este pilonul principal al NextGenerationEU şi are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro. Pentru utilizarea instrumentului de finanţare MRR fiecare stat membru al UE trebuie să elaboreze propriul Plan de Relansare i Rezilienţă (PNRR) prin care îi stabileşte domeniile prioritare de investiţii în scopul ieşirii din criză. relansării economice şi creterii capacităţii de rezilienţă, România se afiă în această etapă. Planul de Relansare şi Rezilienţă al României este un document strategic ce stabileşte priorităţile inestiţionale şi refonriele necesare pentru redresare şi cretere sustenabilă, corelate tranziţiei verzi şi digitale avute în vedere de Comisia Europeană, Acesta cuprinde urrnătoarele componente: Componenta 1 - Managementul apei Componenta 2 - Păduri i protecţia biodiversităţii Componema 3 - Managementul deşeurilor Componenta 4 - Transport sustenabil Componenta 5 - Valul renovării Componenta 6 - Energie Componenta 7 - Transforrnarea digital Componenta 8 - Reforma fiscală şi reforma sistemului de pensii Componenta 9 - Suport pentru sectorul privat şi CDI Cornponenta 10 - Fondul local Componenta 11 - Turisrn şi cultură Componenta 12 - Sănătate Componenta 13 - Reforrne sociale Cornponenta 14 - Buna guvernanţă Componenta 15 - Educaţie Programului Operaţional Regional 2021-2027 - Nord- Est Prograrnul Operaţional Regional 2021-2027 Nord-Est este corelat, atat cu documentele de - planificare existente la nivel regiorial, cât i cu regularnentele existente la nivel european, intervenţiile propuse urrnand sa fie concentrate pe cele 5 obiective principale de politică (OP) ale Comisiei Europene: O Europa mai inteligenta (o transformare econoinica inovatoare si inteligenta) O Europa mai verde, fara emisii de carbon O Europa inai conectata (mobilitate si conectivitate TIC regionala) 0 Europa rnai sociala (iinplementarea Pilonului european al drepturilor sociale) 0 Europa mai aproape de cetateni (dezvoltarea sustenabila si integrata a zorielor urbane, rurale si de coasta prin initiative locale) Priorităţile POR 2021-20 17 Nord-Est sunt: - P1. Nord-Est O regiune mai competitiva, mai inovativa - P2. Nord-Est O regiune mai digitalizata - P3. Nord-Est O regiune durabila, mai prietenoasa cu mediul - P4. Nord-Est - O regiune cu o mobilitate urbana mai durabila P5. Nord-Est 0 regiune mai accesibila - P6. Nord-Est O regiune educata - P7. Nord-Est O regiune mai atractiva - Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Bacău 2021-2027 Potrivit acesteia, Municipiul Bacău, renumit în Evul Mediu ca punct vamal şi centru comercial, este în prezent centru industrial şi universitar la nivel regional (după Iaşi şi Suceava), având potenţial de dezvoltare în zona de turism i activităţi culturale. Aşezarea geografică favorabilă, într-o zonă de podiş rnărginită Ia Vest de Carpaţii Orientali şi colinele Tutovei Ia Est, a făcut ca acest teritoriu să fie populat încă din Paleolitic, descoperirile i cercetările arheologice de pe cuprinsul judeţului arătând existenţa urmelor de locuire din Neolitic, Eneolitic, Epoca Bronzului şi Epoca Fieiului.61 Ţinând cont de profilurile celor mai importante oraşe din regiune, municipiul Bacău şi Zona Metropolitană Bacău se pot concentra, din punct de vedere cultural, pe valorificarea patrimoniului constmit, pe încurajarea sinergiilor dintre artă şi diferite instituţii culturale şi pe investiţii în infrastructura culturală şi cea pentru industrii creative. Aspectele referitoare Ia cultură, turisrn şi petrecerea timpului liber reprezintă elemente de plus valoare şi un avantaj competitiv atât la nivel local, cât şi regional, elementele cultural- turistice şi de petrecerea tirnpului putând fi astfel folosite pentru a atrage atenţia şi a spori notorietatea municipiului Bacău şi a zonelor din iniediata vecinătate. Printre principalele dotări culturale prezente în municipiul Bacău şi în IocaIităţiIe componente ale Zonei Metropolitane se regăsesc urrnătoarele echipamente majore: MUZEE I COMPLEXE MUZEALE Muzeul de Ştiinţe ale Naturii Ion Borcea Bacău, - Vivariul colecţie irnpresionantă de aniinaie vii. Observaton.il Astronomic Bacău. Muzeul - - de Istorie lulian Antonescu Bacău. Muzeu! de Artă Contemporană George Apostu Bacău, - - Ansamblul Curţii Domnesti Bacău. Muzeul de Artă Bacău, Secţia de Etnografie Bacău, Casa de Cultură Vasile Alecsandri Bacău. - ÍNSTITUŢII DE SPECTACOLE Ş1 BIBL1OTECI Teatrul Mzmicipal George Bacovia - Bacău, Biblioteca Judeţeană Bacău. Filarmonica Mihail Jora Bacău. îeatrul de Vară - - Radu Beligan Bacău. - Concentrarea infrastructurii culturale, de interacţiune socială i recreere în zona centrală a municipiului Bacău poate constitui un factor aI reducerii consumului cultura!, Cu toate acestea, în urma chestionarului realizat Ia nivelul locuitorilor din municipiul Bacău i zona metropolitană, respondenţii sunt în cea mai mare măsură mulţurniţi şi foarte mulWrniţi în privinţa următoarelor aspecte: Biblioteci ( 52% dintre respondenţi): Tecitre (45% diníre respoi7denţl; Ştranduri/bazine de înot (44% dintre respondenţi); Cinematografe (41 % dintre respondenţi). Ce1 rnai ridicat nivel de neniulţurnire (opţiunile de neinulţumit şi foarte nernulţumit) se manifestă în special în cadrul următoarelor eleinente: Zone de agrenlent şi picnic (51 % dintre respondenţi) Parcuri i grădini publice (47% dintre responderiţi): Concerte (47% dintre respondenţi): Evenimente culturale i artistice (44% dintre respondenţi). Se constată astfel importanţa culturii în viaţa socială a comunităţii locale şi faptul că această componentă ar putea beneficia de o mai mare atenţie, în special în contextul în care mediul rural nu beneficiază în acest moment de aceIai acces Ia infrastructura culturală precum municipiul Bacău. În ace1ai timp. un aport mare Ia diersitatea infrastructurii culturale o pot avea şi o serie de spaţii culturale sau spaţii abandonate ce pot beneficia de intervenţii de rnodernizare I extindere / dotare sau de activare culturală pentru a spori oferta disponibilă pentru public. Printre acestea se numără cinema Muncitorul, Teatrul Bacoiia, Vivariul, casele memoriale, o serie de clădiri emblematice ale municipiului (clădirea prefecturii) sau spaţiile publice din cartiere, ce reprezintă o alternativă pentru dezvoltarea unor centre culturale locale sau centre multimedia şi m ultidiscipiinare pentru organizarea de evenirnente culturale în cartiere. În prezent, sunt necesare intervenţii integrate, cât rnai urgente, pentru a stopa degradarea clădirilor monument şi pentru a prezerva ansamblul unitar şi reprezentativ al zonei istorice de pe teritoriul municipiului Bacău, o problernă foarte mare a monurnentelor fiind dată de starea acestora multe dintre ele fiind în stare de colaps sau precolaps, Cu toate că majoritatea acestor - spaţii cu valoare culturală şi istorică pentru comunitate sunt în proprietate privată, autorităţile locale pot încuraja şi susţine revitalizarea acestora prin achiziţie directă sau prin diverse pârghii fiseale, de reglementare sau finanţare, pentru iniţiativele private de revitalizare. Profilul cultural al municipiului Bacău este marcat în primul rând de un real potenţial de dezvoltare în sectoare precum cultura, turismul, sportul, agrementul sau petrecerea timpului liber. In prezent, există premise pentru valorificarea acestui potenţial i s-au văzut demersuri în special după câştigarea statutului de Bacău Capitala Tineretului şi Bacău Oraş European al Sportului, cele două titluri fiind de rnare ajutor în conturarea unei identităţi pentru municipiul Bacău. Printre cele mai des practicate activităţi de către băcăuani sunt cele în aer liber, plimbările pe faleza Bistriţei, plimbările şi alte activităţi în parc i pe insula de agrement, concertele, drumeţiile şi spectacolele de teatni, Alte activităţi menţionate au mai fost plimbările cu bicicleta. activităţile sportive, călătoriile, lecturile în aer liber ş pescuitul. În ceea ce privete turismul, municipiul Bacău i Zona Metropolitană Bacău se bucură de un capital bogat de resurse turistice, concentrate într-o serie de areale cu potenţial ridicat de dezvoltare, ce acoperă o gaină variată de atracţie, de la elernente favorabile de cadru natural i de patrimoniu natural, la un patrimoniu cultural diversificat (atât material monumente istorice, - situri arheologice şi instituţii de cultură, cât şi imaterial meşteuguri, tiadiţii, obiceiuri), dar şi - la o paletă largă de activităţi de agrement. TURISMUL CULTURAL ŞI RELIGIOS I Acest tip de turism abordează cultura unui Ioc, în special valorile ei artistice, ş se bazează pe resursele locale din categoria lăcaşurilor de cult religios, a instituţiilor de cultură, a monumeritelor istorice şi a spaţiilor cu potenţial de valorificare culturală, inclusiv prin irnplicarea patrimoniul imaterial, care a devenit din ce în ce mai promovat. Pe plan locaî au fost identificate 2 trasee culturale, dintre care unul cultural-ştiinţific şi unul cultural-istoric. Traseul cu1tural-tiinţific cuprinde următoarele obiective: Vivariul, Casa- Muzeu ,,Nicu Enea, Muzeul de Artă Contemporană ,,George Apostu, Muzeul de Ştiinţele Naturii, Casa Memorială ..George Bacovia, Observatorul Astronomic, Ateneul .,Mihail Jora şi ASPA Lacul Bacău II (Şe [...]