HCL 161/2022 Bacău adoptată

)1) , / / f I/I(( / I / ( ( , _ 'lr✓(lr (11/ . Y],.n·r11/ 'f { 11.,1/111/ 7 { (·r1I ((/ I lt1111r·1/;111l111 .-f-J(/('(/fl HOTĂRÂREA NR. 161 DIN 29.04.2022 privind aprobarea participării Municipiului Bacău În cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Componenta 10 - Fondul Local, Investiţia 1.1.4 Elaborarea/actualizarea în format GIS a documentelor de amenajare a teritoriului şi de planificare urbană şi depunerii proiectului "Actualizare Plan Urbanistic General al Municipiului Bacău'' Consiliul Local al Municipiului Bacău întrunit în şedinţă ordinară la data de 29.04.2022 potrivit art. 133 alin. 1 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, A vând în vedere: -Referatul nr. 137250/ 27.04.2022 înaintat de către Serviciul Implementări Proiecte şi Finanţări Locale/Externe, prin care se propune aprobarea participării Municipiului Bacău în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Componenta 1O - Fondul Local, Investiţia LI .4 Elaborarea/actualizarea în format GIS a documentelor de amenajare a teritoriului şi de planificare urbană şi depunerii proiectului "Actualizare Plan Urbanistic General al Municipiului Bacău"; -Expunerea de motive a Primarului Municipiului Bacău înregistrată cu nr. 137258/ 27.04.2022; -Raportul Serviciului Juridic Contencios şi Aplicarea Legilor Proprietăţii înregistrat cu nr. 137260/1/ 27.04.2022; -Raportul comun al Direcţiei Tehnice- Dezvoltarea Strategică şi Programe şi al Direcţiei Economice înregistrat cu nr. 137260/2/ 27.04.2022; -Raportul Direcţiei Urbanism înregistrat cu nr. 137260/3/ 27.04.2022; -Avizele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului Local al Municipiului Bacău, întocmite în vederea avizării proiectului de hotărâre: nr. 258/29.04.2022 al Comisiei de specialitate nr. I, nr. 260/29.04.2022 al Comisiei de specialitate nr. 2, nr. 231/29.04.2022 al Comisiei de specialitate nr. 3, nr. 254/29.04.2022 al Comisiei de specialitate nr. 4 şi nr. 310/29.04.2022 al Comisiei de specialitate nr. 5; -Prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă; -Prevederile Hotărârii de Guvern nr. 209 din 14 februarie 2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă; -Prevederile Ghidului Specific COMPONENTA 10 - Fondul local privind regulile şi condiţiile aplicabile finanţării din fondurile europene aferente PNRR în cadrul apelului comun de proiecte destinat unităţilor administrativ-teritoriale şi subdiviziunilor UAT; -Prevederile Legii nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare; -Prevederile art. 140 alin. (1) şi alin. (3), ale art. 196 alin. (1) lit. a), ale art. 197 alin. (1) şi ale art. 243 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare,  În temeiul art. 129 alin. (2) Iit. b) şi d), ale alin. (4) lit. e) şi alin. (7) lit. a) şi art. 139 alin. (3) lit. a) şi alin. (5) din OUG 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, HOTĂRĂŞTE: ART 1. Se aprobă participarea Municipiului Bacău în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Componenta 10 - Fondul Local, Investiţia I.1.4 Elaborarea/actualizarea în format GIS a documentelor de amenajare a teritoriului şi de planificare urbană şi depunerea proiectului "Actualizare Plan Urbanistic General al Municipiului Bacău". ART 2. Se aprobă valoarea maximă eligibilă a proiectului "Actualizare Plan Urbanistic General al Municipiului Bacău" în cuantum de 3.184.986,90 lei (fără TV A). TVA-ul aferent în valoare de 605.147,51 lei va fi suportat de la bugetul de stat. ART 3. Se aprobă finanţarea de către Municipiul Bacău a tuturor cheltuielilor neeligibile ce pot apărea pe durata implementării proiectului "Actualizare Plan Urbanistic General al Municipiului Bacău" conform prevederilor stabilite în cadrul Acordului de parteneriat. ART 4. Se aprobă Nota de fundamentare a investiţiei "Actualizare Plan Urbanistic General al Municipiului Bacău" prezentată în Anexa nr. 1, parte integrată a prezentei hotărâri . ART 5. Primarul Municipiului Bacău va duce la îndeplinire prezenta hotărâre prin Direcţia Tehnică­ Dezvoltare Strategică şi Programe şi Direcţia Economică. ART 6. Prezenta hotărâre va fi comunicată Primarului Municipiului Bacău, Direcţiei Tehnice- Dezvoltare Strategică şi Programe şi Direcţiei Economice. ART 7. Prin grija Secretarului General al Municipiului Bacău prezenta hotărâre se comunică în termen legal lnstitu i i Prefectului - Judeţul Bacău pentru verificarea legalităţii. * RO¾ . <:-" PREŞED D CONTRASEMNE Ă PENTRU LEGALIT~TE GABRI f SECRETARUL G NERAL AL MUN. BACAU NICOLAE OVIDIU POPOVICI N .O.P.,G.V 10.R.A./EX. l/DS.I-A-I  ROMÂNIA ANEXA ,JUDEŢUL BACAU LA HCL NR. /6) DIN 29.04.2022 CONSILIUL LOCAL BACAU NOTA DE FUNDAMENTARE A. INVESTIŢIEI „ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENF&lt.At MUNICIPIULUI BACĂU" PREŞEDI CONTRASEMNEAZA PENTRU LEGALITATE GAURIE f SECRETARUL GEN RAL AL MUN. BACAU NICOLAE-O IDIU POPOVICI DIRECTOR EXECU V DJ. CAMELIA ROTARU- O OMBO ARHITECT ŞEF DIANA-MIHA A MARIN  : NOTĂ OE FUNDAMENTARE Planului Naţional Titlu apel proiect de Redresare şi Rezilienţă, PNRR/2022/C10 Componenta 10 - Investiţia 1.4 Elaborarea/actualizarea în format GIS a documentelor de amenajare a teritoriului şi de planificare urbană Fondul Local Municipiul Bacău este municipiul reşedinţă al judeţului Bacău, fiind şi cel mai mare centru urban din judeţ (populaţia municipiului reprezintă 23,4% din numărul total de locuitori ai judeţului şi o suprafaţă de peste 41 de km 2}. Conform Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a IV-a (NUTS 3 la nivel european): Municipiul Bacău este o localitate de rang I, de importanţă naţională, cu inftuenţă potenţială la nivel European. Municipiul Bacău a fost desemnat pol de dezvoltare urbană prin HG nr.1149/2008 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 998/2008 pentru desemnarea polilor naţionali de creştere în care se realizează cu prioritate investiţii din programele cu finanţare comunitară naţională. Conform Planului Urbanistic General, suprafaţa totală a municipiului este de 4318,70 ha, dintre care 3880,29 ha teren intravilan propus prin PUG, la care se adaugă suprafeţele care au făcut obiectul unor Planuri Urbanistice Zonale aprobate după anul 2012. Structura intravilanului conform PUG Bacău 2012, concentrează în linii mari, următoarea zonificare funcţională a intravilanului: zonă de locuinţe şi funcţiuni complementare 25,40%, zonă de activităţi comerciale, instituţii şi servicii de interes public 13, 93%, zonă de industrie şi depozitare 24%, zonă spaţii verzi şi agrement 11,05% şi zona căilor de comunicaţie 19,05%. Se observă conturarea unei zone centrale atât din punct de vedere funcţional cât şi prin dispunerea radială a principalelor artere de circulaţie la nivelul oraşului, zonă în care se concentrează cea mai mare parte a dotărilor culturale şi de educaţie, de importanţă judeţeană. Zona centrala include şi centrul istoric, şi cea mai mare Descrierea pe parte a instutuţiilor administrative, comerciale şi bancare. scurt a situaţiei Municipiul Bacău este deservit de artere de circulaţie importante pe direcţia Nord- actuale (date Sud, dar şi Est-Vest. 1 Conform PUG, locuinţele colective se concentrează în apropierea marilor artere de · statistice, elemente circulaţie şi în zona centrală, şi au o dispunere spatială Nord-Sud. Această tipologie specifice, etc.) de locuinţe prezintă artere de circulaţie interne de categoria a IV (o banda pe sens) sau alei pietonale. Aceste zone de locuinţe sunt bine deservite funcţional, prin centre de cartier, cu dotări comerciale, servicii şi zone de agrement. În zona locuinţelor colective, regimul de înălţime porneşte de la înălţimi medii de P+4E, ajungând la P+1 O în zona marilor artere de circulaţie (Străzile Nicolae Bălcescu, Mihai Viteazul, Ştefan cel Mare, 9 Mai, Narciselor, Energiei, Calea Republicii). Complementar acestora, locuinţele individuale sunt în special localizate 10 zonele periferice ale localităţii, dar şi în zona central•lstorică. Zonele izolate de locuinţe individuale sunt caracterizate de lipsa dotărilor de interes cotidian, slaba conectivitate cu centrul oraşului, dar şi prin calitatea deficitară a spaţiului public. În schimb, arealele aflate in zona centrală şi pericentrală sunt bine deservite de dotări şi servicii complementare locuirii, însă prezintă probleme în sectorul mobilităţii, datorită traficului generat de aceste funcţiuni în special pe arterele secundare. Zonele industriale şi de depozitare prezintă o pondere importantă din teritoriul intravilan, însă o mare parte dintre întreprinderi sunt dezafectate. În prezent, cea mai mare parte a celor funcţionale sunt localizate în zona aeroportului (Sud-Vest} şi în partea de Nord (ieşire către Piatra Neamţ). în zona sudica, pe terenurile fostelor zone industriale, se găsesc acum centre comerciale. În prezent oraşul deţine numeroase rezerve de teren, cu acces la infrastructura tehnico-edilitară, care prin regenerare urbană pot fi transformate in spaţii şi funcţiuni necesare unei dezvoltări durabile. Zonele verzi şi de agrement sunt reprezentate de parcuri, scuaruri şi fâşii plantate, spatii de agrement şi desinate practicării sporturilor. Acestea prezintă o pondere semnificativă de 11,05% din suprafaţa totală a intravilanului conform PUG. Cu toate acestea, principala problemă a oraşului din punctul de vedere al zonelor de agrement este reprezentată de :zonele neamenajate sau calitatea degradată a acestora. Actualul Plan Urbanistic General (PUG, incluzând ~i Regulamentul local de Urbanism • RLU) Municipiului Bacău a fost elaborat în anul 2012, prin urmare acesta trebuie revizuit în conformitate cu situaţia existentă, mai ales în contextul modificărilor sociale, economice şi legislative din ultimul deceniu care au condus la necesitatea extinderii Intravilanului, la schimbarea funcţiunii unor zone, terenuri şi clădiri (de exemplu prin restrângerea activităţilor industriale în favoarea proiectelor rezidenţiale sau comerciale), la modificarea configuraţiei şi a aspectului unor spaţii publice, etc. În momentul de faţă Municipiul Bacău trece printr·un uşor proces de revigorare socio-economică, având oportunitatea, dacă îşi valorifică avantajele competitive, să îşi întărească rolul de centru regional. în perioada post·industrială, acesta trebuie să îşi contureze o nouă identitate, mizând pe principalele competenţe distinctive: resursele umane specializate şi societatea civilă activă, cu un procent semnificativ de tineri implicaţi cfvic, aşezarea geografică şi resursele naturale • râul Bistriţa cu lacurile de acumulare Buhuşi - Bacău - Bereşti (peste 25 km de mal de apă), resursele de teren de tip brownfield şi greeofield ce pot fi utilizate pentru dezvoltare economică şi a dotărilor cu rol socio-cultural şi economtc şi, nu 10 ultimul rând, infrastructura deja existentă pentru agrement şi sport, ce joacă un rol important pentru vitalitatea urbană, în urma analizei realizate, a discuţiilor din cadrul grupurilor de lucru tematice s-au evidenţiat următoarele probleme şi nevoi, prezentate în continuare în ordinea priorităţii, pe 5 paliere principale, corelat cu cele 5 provocări. 1. Provocări demografice Principalele provocări de natură demografică care sunt prezente în municipiul Bacău se referă pe de o parte la tendinţa generală din ultimii 7 ani de scădere a populaţiei apte de muncă şi de creştere a numărului vârstnicilor, iar pe de altă parte la fenomenul migraţiei sau posibilitatea găsirii unui loc de muncă. Acest fapt pune presiune pe serviciile de asistenţă socială la domiciliu, dar şi pe centrele pentru vârstnici, fiind necesară o politică la nivel municipal care să includă şi proiecte de îmbătrânire activă.Scăderea previzionată a ratei de înlocuire a forţei de muncă în următorii ani din cauza numărului mare de persoane între 50 şi 60 de ani şi a numărului încă insuficient de tineri şi copii va avea consecinţe importante şi in plan economic, nu doar demografic. Mai mult, se remarcă superioritatea din punct de vedere numeric a persoanelor care pleacă temporar din oraş (pentru studii, locuri de muncă etc.) faţă de cele care se stabilesc în Municipiul Bacău definitiv. Acest flux migratoriu accentuează pierderea populaţiei tinere, prin urmare este esenţial să fie crescută calitatea vieţii la nivel municipal prin politici economice, de educaţie, cultură şi locuire astfel încât tinerii să fie motivaţi să locuiască şi să îşi Întemeieze familii în Municipiul Bacău. Rata cea mai mare a abandonului şcolar este înregistrată în ciclul gimnazial (13%), cu o creştere constantă în perioada studiată . Analizând din punct de vedere spaţial, se remarcă faptul că toate Instituţiile de invăţământ care au înregistrat valori semnificative ale ratei de abandon şcolar se află în apropierea Zonelor Urbane Marginalizate (identificate în capitolul Dezvoltare locală şi comunităţi marginalizate). Acest fapt subliniază necesitatea unei abordări integrate de regenerare socială în aceste comunităţi, care să includă o componentă de încurajare a participării la sistemul de educaţie în vederea unui viitor transfer pe piaţa muncii şi a depăşirii condiţiei sociale. I 2. Provocări sociale Conform Atlasului Zonelor Urbane Marginalizate din România, elaborat de Banca Mondială, aproximativ un sfert din populaţia Municipiului Bacău trăieşte în sectoare de recensământ marginalizate. Raportat la ceilalţi poli de dezvoltare din România, Municipiul Bacău se află pe locul 4 dln 13 privind procentul de populaţie dezavantajată, în special în ceea ce priveşte populaţia dezavantajată din punct de vedere al calităţii locuirii. în ceea ce priveşte gruparea populaţiei marginalizate pe comunităţi, Direcţia de Asistenţă Sodală a identificat areale concentând comunităţi cu mai mult de 5000 de persoane. Aceste zone au fost diferenţiate ca aparţinând a două tipologii: zone de tip mahala cu locuinţe individuale, aflate la extremităţile ţesutului urban - cele mai grave probleme fiind în cartierul Izvoare şi zone de tip ghetou cu blocuri - de mari dimensiuni, în proximitatea zonei centrale şi în zona sudică a Municipiului - cele mai grave probleme fiind în cartierele Carpaţi • Letea şi Aviatori. Principala problemă din aceste zone o constituie lipsa locurilor de muncă sau lipsa locurilor de muncă stabile, fapt ce duce la dezechitibre în viaţa socială a familitlor. De asemenea, calitatea locuinţelor din zonele marginalizate este foarte scăzută, tar în aceeaşi gospodărie cu o suprafaţă redusă locuiesc de multe ori familii numeroase, cu două sau chiar trei generaţii. Pe fondul neacoperirii nevoilor de bază, populaţia dezavantajată este supusă şi altor riscuri, precum: boli cauzate de igiena precară, copii ce nu mai frecventează cursurile şcolare cu regularitate, consumul de alcool şi de alte substanţe nocive, violenţa domestică, sarcini nedorite şi chiar trafic de persoane. De asemenea, unii dintre locuitorii ZUM recurg la cerşit pentru a obţine sau suplimenta veniturile. Totodată, în cele mai multe cazuri, tânăra generaţie care se dezvoltă în acest mediu nu îşi depaşeşte condiţia socială. Astfel, putem enumera familii cu mulţi copii şi cu venituri reduse, persoane fără loc de muncă şi necalificate 'in domenii cerute pe piaţa muncii, persoane cu dizabilităţi şi/sau boli cronice (HIV, TBC), persoane cu bătrâni în întreţinere şi persoane care au fost eliberate din penitenciar şi îşi găsesc greu un loc de muncă, familii monoparentale, victime ale violenţei domestice, persoane care au abandonat cursurile şcolare sau prezintă risc de abandon şcolar. Necesităţile identificate la nivelul comunităţilor marginalizate şl problemele menţionate anterior sunt deosebit de importante pentru zonele urbane marginalizate din municipiul Bacău, deoarece toate vizează teme esenţiale pentru dezvoltarea pe termen mediu şi lung: ocupare, sănatate, locuire, educaţie, incluziune sodală şi reducerea saraciei. Aceste concepte fundamentale sunt interconectate şi necesită o abordare integrată şi multisectorială. Prin urmare, priorltl'zarea problemelor şi a nevoilor reflectă fnterconec [...]