HCL 131/2024 Bacău adoptată

Ř ()flć((iŁ(ř (7ď(ĺąĺf// ż3UYŤt? ÝO Ż/JŤ/(»Ł łO(Y(/(Łĺ ť ĺ41 je tťiť€Łuť HOTĂRÂREA NR. 131 DIN 25.04.2024 privind aprobarea documentatiei: Studiu de Delimitare a Zonei pentru Operaţiuni de Regenerare Urbană a Centrului Bacăului Consiliul Local al Municipiułui Bacău întrunit în edinţă ordinară la data de 25.04.2024 potrivit art. 133 alin. (1) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările i completările ulterioare, Având în vedere: -Referatul nr. 137597/22.03.2024 Directiei Urbanism -Serviciul Urbanism i Planificare Strategică de iniţiere a unui proiect de hotărâre privind aprobarea documentatiei: Studiu de Delimitare a Zonei pentru Operaţiuni de Regenerare Urbană a Centrului Bacăului; -Expunerea de motive a Primarului Municipiului Bacău înregistrată cu nr. 142652 din 08.04.2024; -Raportul Direcţiei Juridice, înregistrat cu nr. 142654/1 din 08.04.2024; -Raportul Directiei Urbanism-Serviciul Urbanism i Planificare Strategică, înregistrat cu nr. 142654/2 din 08.04.2024; -Avizele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului Local al Municipiului Bacău, întocmite în vederea avizării proiectułui de hotărâre: nr. 132/24.04.2024 al Comisiei de specialitate nr. 1, nr. 130/24.04.2024 al Comisiei de specialitate nr. 2, nr. 86/24.04.2024 al Comisiei de speciahtate nr. 3, nr. 89/24.04.2024 al Comisiei de specialitate iir, 4 i nr. 157/24.04.2024 al Comisiei de specialitate nr. 5; -Prevederile art.4 alin.(1) i alin. (3) din O.U.G. nr.183/2022 privind stabilirea unor masuri pentru finantarea unor proiecte de regenerare urbană, cu modificarile si completarile ulterioare; - Prevederile art. 140 alin.(1) i ałin.(3), ale art. 154 alin.(1), ale art. 196 alin.(1) lit.a), ale art. 197 alin.(1) ş ale art. 243 alin.(1) lit.a) ş łit.b) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, cu modificările ş completările ulterioare; In temeiul art.129 alin.(2) lit.d) ş ale alin.(7) lit.f) ş art. 139 alin. (3) lit. a) ş alin. (5) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, cu modificările ş completările ulterioare, HOTĂRĂŞTE: Art. 1 Se aprobă Studiu de Delimitare a Zonei pentru Operaţiuni de Regenerare Urbană a Centrului Bacăului, conform ANEXEI la prezenta hotărâre, parte integrantă din aceasta. Art.2 Primarul Municipiului Bacău prin Direcţia Urbanism- Serviciul Urbanism ş Planificare Strategică va aduce la îndeplinire prevederiłe prezentei hotărâri. Art.3, Hotărârea se comunică Primarului Municipiului Bacău i Direcţiei Urbanism- Serviciul Urbanism i Planiücare Strategică. Art.4. Prin grija Secretarului General al Municipiului Bacău prezenta hotărâre se comunică în termen legal Instituţiei Prefectului Judeţul Bacău pentru verificarea - legalităţii. PREŞEDINTE DE i INŢĂ CONTRASEMNEAZĂ PENTRU LEGALITATE MIHAI-CĂT SECRETARUL GENERAL AL MUN. BACĂU NICOLAE - OVIDIU POPOVICI ę Hotărârea a fos ( •\ Q1 O • ôu 20 voturi pentru. ą N.O.P.,C.S./M.T. EX.1 DSi-A-1 ROMÂNIA JUDEŢUL BACĂU CONSILIUL LOCAL BACĂU ANEXĂ LA HOTĂRÂREA NR. 131 DIN 25.04.2024 Ń, , 1Ş # , r 1, # 1 / Đ# ł P PREŞEDINTE NTĂ CONTRASEMNEAZĂ PENTRU LEGALITATE MIHAI-CĂT SECRETARUL GENERAL AL MUN. BACĂU NICOLAE-OVIDIU POPOVICI l 1 AitŞe1 Arh.Diana-Mihaela MARIN Sef Serviciu Urbanism i Planificare Strate ică Urb.Catalin GH RVAN  Studiu de Delimitare a Zonei pentru Qperatiuni de Reeiaerare Urbană a Centrului Baeăului 1.1. Date de recunoastere a documentatiei Denumirea proiectului Studiu de Delimitare a Zonei peiitru Operatiuni de Reenerare Urbană a Centrului Baeăului Beneficiar UAT MUNICIPIUL BACĂU Elaborator Sef Serviciu Urbanism si Planificare Strategíca Urb. dipi. Ghervan Catalin Data elaborarii Martie 2024 Solicitare tema Prezentul studiu este realizat pentru a raspunde cerintelor ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 183 din 28 decernbrie 2022 privind stabilirea unor rnăsuri pentru finanţarea unor proiecte de regenerare urbană. care, in art. 4 aliri. (3) stipuleaza urrnatoarele: în situaţia în care prin planul urbanistic general nu au fost stabilite iniţial zone pentru operaţiuni de regenerare urbană (cazul mun. Bacau) .. delirnitarea .., acestor zone se realizează în baza unui studiu elaborat de specialişti atestaţi în doineniu urbanisinului. Surse de decunientare S1ĐU municipiului Bacau Studii si proiecte anterioare-REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA ANSAMBLULUI HOTEL CENTRAL ŞI TEATRUL BACOVIA Date statistice Plan Urbanistic General ai mun. Bacau 2.1. Situaţia existentă şi necesitatea realizării lucrărilor de intervenţii Locaţie: Zona de regenerare urbană se află în centrul Municipiului Bacău. Este de.limitată de: Strada Nicolae Bălcescu Strada Luminii Strada Mihai Viteazu Strada Soloinon Marcus Cuprinde: Strada Iemii Strada Pasajul Revoluţiei (care va deveni pietonală)  Caracteristici: Prezenţa spaţiilor comerciale. Existenţa Teatrului Municipal Bacovia i a Cinematografului Central. Lipsa de spaţii verzi amenajate. Lipsa de zone de relaxare şi loisir. Iluminat public învechit. 22. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri instituţionale şi financiare Politica de eoeziune 2021-2027 Noua politică de coeziune a Uniunii Europene stabi1ete 5 obiective de politică (OP) ale Comisiei Europene, i anurne: OP l : O Europă mai intel.igentă, prin promovarea unei transformări economice inovatoare şi inteligente 0P2 : O Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon prin prornovarea tranziţiei către o energie nepoluantă i justă, a investiţiilor verzi i albastre, a econorniei circulare, a adaptării la schimbările climatice i a prevenirii i gestionării riscurilor 0P3 : O Europă mai conectată. prin dezvoitarea niobilităţii şi a conectivităţii TIC regionae 0P4 : O Europă mai socială prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale 0P5 : O Europă mai apropiată de cetăţeni prin promovarea dezvoltării durabile şi integrate a tuturor tipurilor de teritorii. Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a Romśniei Orizouturi 2013-2020- 2030 seteaza o serie de obiective naţionale, printre care se numără dezvoltarea regională, O parte esenţială a acesteia este dezvoltarea durabilă şi promovarea turisinului. Măsurile stabilite vizează în principal valorificarea sustenabilă a patrimoniului cultural şi a resurselor naturale cu potenţial turistic precum şi îmbunătăţirea calităţii infrastructurii turistice de cazare şi agrement în vederea creşterii atractivităţii regiunilor, dezvoltării economiilor locale (comerţ, construcţii, transporturi, alimentaţie publică, industria mică şi artizanat) şi creării de noi locuri de rnuncă, În acest fel regiunile, zonele şi localităţile îşi identifică şi consolidează o identitate proprie şi îşi îmbunătăţesc avantajele cornpetitive În sectoare cu valoare adaugată mare şi conţinut całitativ şi cognitiv ridicat, atât pe pieţele tradiţionale cât şi pe cele noi, în forrnare. Planul Naţional de Dezvoltare (PND) pentru dezvoltarea economică şi socială este o componentă a Strategiei de Dezvoltare a Econoiniei Naţionale. El a fost adoptat in decernbrie 2005 şi reprezintă instmmentul fundamental de diminuare a discrepanţelor în dezvoltarea economică şi socială dintre Uniunea Europeană (UE) şi România. Conform planului. Industria turismului din România are capacitatea de a contribui la această reducer& a discrepanţelor şi inciude turismul pe lista priorităţilor de investiţii pubiice. Obiectivul general pentru sectorul turismului, aşa cum este prevăzut în plan este: Valorificarea potenţialuiui turistic şi cultural ai regiunilor şi creterea contribuţiei acestor domenii Ia dezvoltarea regiuni!or prin reabilitarea, până îri 2015, a 200 situri turistice şi culturale şi creterea contribuţiei turismului la formarea PIB cu l ,25%. După cum se poate obsen,a, turismul este eonsiderat un sector de dezvoltare prioritarşi un important i un irnportam factor aI dezvoltării regionale şi a zonelor rurale. Masterplanul pentru dezvoltarea turismului naţional 2007 2026 are ca principal - obiectiv transformarea României într-o destiaaţie turistică de calitate pe baza patrimoniului său natural şi cuitural. Masterpianul acoperă o perioadă de 20 de ani, până în 2026 i cuprinde un program de acţiune pe şase ani (2007-2013) în conexiune cu susţinerea financiară prin fondurile structurale. Obiectivul imediat este formularea unui cadru general ai politicilor pentru dezvoltarea şi inanagernentul durabil al industriei turismului în ceea ce priveşte resursele naturale şi culturale şi prezentarea acestui obiectiv în forma unui Master Pian al dezvoltării turismului pe termen lung, cuprinzâad perioada 2007-2026. Acest plan reprezintă poiitica de umbrelă care include diferite plaiiuri şi strategii. descrise în aşa fel încât să optimizeze contribuţia sectorului la economia naţională. Planul Naţional de Redresare i Rezilienţă al României Uniunea Europeană a decis să înfiinţeze un instrument financiar temporar - NextGenerationEU, în valoare de 750 de miliarde euro, separat de bugetul pe termen lung al UE, Cadrul Financiar Multianual (CFM), pentru perioada 2021 -2027. Scopul principal aI acestuia este să ofere sprijin statelor mernbre pentru a face faţă proocări1or generate de Criza Covidl9 i consecinţele sale economice. Mecanisniul de redresare i rezilienţă (MF.R) este pilonul principal al NextGenerationEU i are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro. Pentru utilizarea instrumentului de ünanţare MR.R fiecare stat membru al UE trebuie să elaboreze propriul Plan de Reiansare i Rezilienţă (PNRR) prin care îşi stabiIete domeniile prioritare de investiţii în scopul ieirii din criză, relansării economice i creterii capacităţii de rezilieriă. România se află în această etapă. Planul de Relansare şi Rezilienţă al Rornâniei este un document strategic ce stabi1eşte pľiorităţile investiţionale i reformele necesare pentru redresare i cretere sustenabilă, corelate tranziţiei verzi i digitale avute în vedere de Comisia Europeană, Acesta cuprinde următoarel e componente: Componenta l - Managernentul apei Cornponenta 2 - Păduri i protecţia biodiversităţii Componenta 3 - Managementul deeurilor Componenta 4 - Transport sustenabil Coinponenta 5 - Vabrl renoării Componenta 6 Energie Componenta 7 - Transformarea digital Componenta 8 Reforrna fiscală şi reforrna sisternului de pensii Componenta 9 Suport pentru sectorul privat i CDI Componenta i 0 - Fondul local Componenta 11 Turism i cultură Cornponenta 12 - Sănătate Componenta 13 Reforme sociale Componenta i 4 - Buna guvernanţă Componenta 15 - Educaţie Programului Operaţional Regional 2021-2027 Nord- Est Prograrnul Operaţional Regional 2021-2027 Nord-Est este corelat, atat cu documentele de - pianificare existente la nivel regional, cât i cu regułarnentele existente la nivel european, interveiiţiile propuse urmand sa fie concentrate pe cele 5 obiective principale de politică (OP) ale Comisiei Europene: O Europa mai inteligenta (o transformare economica inovatoare si inteligenta) O Europa mai verde, fara emisii de carbon O Europa mai conectata (mobilitate si conectivitate TIC regionala) O Europa rnai sociala (inipłernentarea Pilonułui european aI drepturilor sociale) O Europa mai aproape de cetateni (dezvoitarea sustenabila si integrata a zonelor urbane, rurale si de coasta prin initiative locale) Priorităţile POR 2021-2017 Nord-Est sunt - P1. Nord-Est - O regiune mai competitiva, mai inovativa o P2. Nord-Est O regiune mai digitalizata P3. Nord-Est - O regiune durabila, mai prietenoasa cu mediul P4. Nord-Est O regiune cu o mobilitate urbana mai durabila P5. Nord-Est - O regiune mai accesibiia P6. Nord-Est - O regiune educata P7. Nord-Est O regiune mai atractiva ri RJ Strategía integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Bacău 2021-2027 Potrivit acesteia, Municipiul Bacău. renumit în Evul Mediu ca punct varnal i centru cornercial, este în prezent centru industrial i universitar la nivel regional (după Iai i Suceava), având potenţial de dezvoltare în zona de turism i activităţi culturale. Aezarea geografică favorabilă, într-o zonă de podi mărginită !a Vest de Carpaţii Orientali i colineie Tutovei ta Est, a făcut ca acest teritoriu să fe populat încă din Paleolitic. descoperirile i cercetările arbeologice de pe cuprinsu! judeţului arătând existenţa urrnelor de locuire din Neolitic, Eneolitic, Epoca Bronzului şi Epoca Fierului.6 l Ţinând cont de profîlurile celor mai importante orae din regiune, municipiul Bacău i Zona Metropolitană Bacău se pot concentra, din punct de vedere cultural, pe valorificarea patrimoniului construit, pe încurajarea sinergiilor dintre artă i diferite instituţii culturale i pe investiţii în infrastructura culturală i cea pentru industrii creative. Aspectele referitoare la cultură, turism i petrecerea timpului liber reprezintă elemente de plus valoare i un avantaj competitiv atât la nivel local, cât i regionaL elementele cultural- turistice i de petrecerea timpului putând fi astfel folosite pentru a atrage atenţia I a spori notorietatea municipiului Bacău şi a zonelor din imediata vecinătate. Printre principalele dotări culturale prezente în municipiul Bacău şi în localităţile componente ale Zonei Metropolitane se regăsesc următoarele echiparnente majore: MUZEE SI COMPLEXE MUZEALE j Muzeul de tiinţe ale Naturii lon Borcea Bacău. - Vivariut coiecţie irnpresionantă de animale vii, Observatorul - Astronomic Bacău, Muzeul de - Istorie Iulian Antonescu Bacău, Muzeul de Artă Contemporană George Apostu Bacău. - - A.nsamblul Curţii Domneti Bacău, Muzeul de Artă Bacău, Secţia de Etnografie Bacău. - - - Casa de Cultură Vasile Alecsandri Bacău. - ľNSTITUŢll DE SPECTACOLE l BIBLIOTECI TeatnŁl Municipal George Bacovia Baeău, - Bibhoteca Judeţeană Bacău, Filarmonica Mihail iora Bacău, Teatrul de Vară Radu Beligan - - - Bacău. Concentrarea infrastructurii culturale, de interacţiune socială i recreere în zona centrală a rnunicipiului Bacău poate constitui un factor aI reducerii consumului cultural, Cu toate acestea, în urma chestionarului realizat la nivelul locuitorilor din municipiul Bacău i zona rrietropolitană. respondenţii sunt în cea mai mare măsură mulţurniţi i foarte mulţumiţi în privinţa urrnătoarelor aspecte: Biblioteci ( 52% dintre respoadenţi); Teatre (45% dintre respondenţi); trariduriĺbazine de înot (44% dintre respondenţi); Cinematografe (41% dintre respondenţi). Ce1 mai ridicat nivel de nen-iulţumire (opţiunile de nemulţumit şi foarte nemulţumit) se manifestă în special în cadrul următoarelor elemente: Zone de agrement i picnic (51 % dintre respondenţi); Parcuri i grădini publice (47% dintre respondenţi): Concerte (47% dintre respondenţi); Evenimente culturale şi artistice (44% dintre respondenţi). Se constată astfel importanţa culturii în viaţa socială a comunităţii locale şi faptul că această componentă ar putea benefkia de o mai mare atenţie, în special în contextul în care mediul rural nu beneficiază în acest moment de acelai acces Ia infrastructura culturală precum municipiul Bacău. În acelaşi timp, un aport mare la diversitatea infrastructurii culturale o pot avea i o serie de spaţii culturale sau spaţii abandonate ce pot beneficia de intervenţii de modernizare / extindere dotare sau de activare cultura!ă pentru a spori oferta disponibilă pentru public. Printre acestea se numără cinema Muncitorul, Teatrul Bacovia, Vivariul, casele memoriale, o serie de clădiri emblematice ale municipiului (clădirea prefecturii) sau spaţiile publice din cartiere, ce reprezintă o alternarivă pentru dezvoltarea unor centre culturale łocale sau cenĺre multimedia yi mullidisciplinare pentru organizarea de evenimente culturale în cartiere. În prezent, sunt necesare intervenţii integrate, cât mai urgente, pentru a stopa degradarea clădirilor monument şi pentru a prezerva ansambluł unitar şi reprezentativ al 7onei istorice de pe teritoriul rnunicipiului Bacău, o problemă foarte mare a monumentelor fiind dată de starea acestora multe dintre ele fiind în stare de colaps sau precolaps, Cu toate că majoritatea acestor - spaţii cu valoare culturală i istorică pentru comun itate sunt în proprietate priată, autorităţile locale pot încuraja i susţine revitalizarea acestora prin achiziţie directă sau prin diverse pârghii fiscale, de reglementare sau finanţare, pentru iniţiativele private de revitalizare. Profilul cultural al rnunicipiului Bacău este marcat în primul rând de un real potenţial de dezvoltare în sectoare precum cultura, turismul, sportul, agrementul sau petrecerea timpului liber. În prezent, există premise pentru valorificarea acestui potenţial i s-au văzut demersuri în special după câştigarea statutului de Bacău Capitala Tineretului i Bacău Ora European al Sportului, cele două titluri fiind de mare ajutor în conturarea unei identităţi pentru municipiul Bacău. Printre cele mai des practicate activităţi de către băcăuani sunt cele în aer liber, plimbările pe faleza Bistriţei, plimbările şi alte activităţi în parc i pe insula de agrement, concertele, drumeţiile i spectacolele de teatru, Alte activităţi menţionate au mai fost plimbările cu bicicleta, activităţile spo [...]