HCL 19726/2023 adoptată

Ministerul Mediului,, Apelor ;i I'idurilor Agenfia Nafionall pentru Proteclia Mediului \ AGENTIA PENTIIU PROTECTIA MEDIULUI ARAI) w 1 I llrl0l99l T Itrtri9il2t2023 JUNICI ,t S. IV DECIZIA ETAPEI DE iNCADRAR E l"J7; I 1 I DEC. 2021 t0!r6958n Nr. 19726 din 15.12.2023 data.................... Ca urmare a notificirii nr. 94583/20.11.2023 adresate de PRIMARIA MUNICIPIULUI ARAD, cu sediul in Municipiul Arad, B-dul Revoluliei, nr.75, judelul Arad, privind planul "Strategia lntegrati de Dezvoltare Urbani a Municipiului Arad 2021 - 2027 qi posl2027" Revizia 2, propus a fi implementat in UAT Arad, inregistratd la APM Arad cu nr. 3935/R/1846'1 din 21 .1 1.2023 si a completirilor ulterioare cu 1 9079/05. 1 2 .2023, in baza. - HG nr. 100012012 privind reorganizarea 9i functionarea Agenliei Nalionale pentru Proteclia Mediului 9i a institutiilor publice aflate in subordinea acesteia; - OUG nr. 195/2005 privind proteclia mediului, aprobatd cu modificdri prtn Legea nr. 26512006, cu modificirile gi completerile ulterioare; - HG nr. 107612004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluirii de mediu pentru planuri gi programe, cu modificirile 9i completdrile ulterioare; - OUG nr. 5712007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei gi faunei silbatice, cu modificdrile 9i completirile ulterioare; Agentia pentru Protectia Mediului Arad - ca urmare a consulterii membrilor Comitetului Special Constituit in gedinta incheiata cu Proces verbal nr. 18946/29.1 1.2023 Si a completerilor la documentalia depusd la APM Arad, - in conformitate cu prevederile art. 1 1. alin. 1, art. 13. 9i a anexei nr. 1 Criterii pentru - determinarea efectelor semnificative potenliale asupra mediului din H G. 107612004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluirii de mediu pentru ptanuri 9i programe; - in lipsa comentariilor motivate din partea publicului interesat; decide: planul propus "Strategia lntegrati de Dezvoltare Urbani a Municipiului Arad 2021 - 2027 si post 2027" Revizia 2 propus a fi implementat in UAT Arad, titular Primiria Municipiului Arad, nu necesiti evaluare de mediu 9i se va supune adoptirii fdri aviz de mediu. 1. Caracteristicile planurilor gi programelor cu privire, in special, la: a) Gradul in care planul sau programul creeazd un cadru pentru proiecte gi alte activitili viitoare fie in ceea ce privegte amplasamentul, natura, mirimea gi conditiile de functionare, fie in privinta alocirii resurselor, Situa[ia Existenti Profil spatial si functional Scopul analizei profilului spatial gi funclional este acela de a evidenla principalele zone funclionale ale municipiului, modul de relalionare dintre acestea, respectiv evolufia lor recenti. Astfel, se trateazd urm6toarele teme principale: evolutia spatiale, zonificarea functionala si identificarea zonelor de dezvoltare, locurrea, spatirle publice, spatiile verzi si peisa;ul. Organizare Qi centralitate Municipiul se dezvoltd de-a lungul a doud axe principale, pe direcfiile Nord-Sud si Est-Vest, respectiv arterele Calea Zimandului - Strada Petru Rares - Bulevardul Revolu{iei - Strada Tribunul Dobra - Calea Romanilor - Calea Timisorii si Calea Radnei - Calea luliu Maniu - AGENTIA PENTRU PROTEC'IIA MEDITJLUI ARAI) Aracl, Splaiul N4urca IrN. Cod I I 0l 32 []-mail: l'll rr cc'r it n) il r. i.l il lll.l\ I ): el. 0257280996. 025 7280-ll | . (ll-s7lu l.{6 I : Irrrr 0l-i 718 4761 Operator .la ddte L't! curo(lct pct'sottul, tonfitrttt RcgttIun,'ttlu Itri ([.tl';1]t)I6 6=9 I Bulevardul Revolutiei - Calea Aurel Vlaicu. Cele doui axe joaci rolul de po(i principale de acces pe cale rutiere, la care se adauga Gara Aradul Nou (din zona de sud a municipiului), Gara Centrali Arad, respectiv Aeroportul lnternalional Arad (din zona de vest a municipiului). in raport cu cele doud axe, se observi modul in care se concentreaze in teritoriu majoritatea dotirilor de interes public. Zona centra ldlcentrul vechi reprezinta nucleul de la care a pornit dezvoltarea asezArii (se observd inclusiv nucleele asociate zonelor Spitalului Clinic Judelean de Urgenli Arad si pielei Mihai Viteazul). Cele mai multe dintre dotdrile din afara acestei zone se concentreazi in lungul celor doui axe principale, degi se remarcd -si prezenta unor centralititi secundare (de exemplu, in cadrul cartierelor Micilaca, zona Vlaicu, Alfa). Evolu!ie Spa!iali Analiz6nd evolutia in timp a municipiului din punct de vedere morfologic, se pot observa constrangerile 9i cauzele care au stat la baza conturirii profilului spa!ial actual al acestuia. Municipiul Arad face parte din lista oragelor vechi care au apdrut $i au evoluat pe fondul unei functii comerciale si de transporturi (fiind localizat la intersec[ia unor mari drumuri comerciale si strategice si intr-o zone cu potenlial economic), avAnd un rol rmportant la nivel nafional. Av6nd parte de o evolulie urband indelungata, acesta a inglobat masiv de-a lungul timpului in spatiul urban propriu-zis o serie de sate din jurul municipiului, devenind astfel o aglomeratie urband. Zona centrului vechi prezintd o dezvoltare dezordonati (haotici), ce poate fi remarcatd inclusiv in imediata proximitate a acesteia. Prezenfa unui astfel de sit urban fragmentat a determinat o trame stradali sinuoasi. Aceasta este cea mai veche zone a orasului, care a fost construiti in perioada dintre anii 1762 gi 1783, fiind observate diferente clare intre modul in care s-a dezvoltat aceasta parte a teritoriului 9i o serie de cartiere din proximitate - cele realizate in timpul secolelor XVlll-XlX, respectiv zonele proiectate in perioada secolelor XIX-XX. Astfel, la modul general, pentru prima categorie se remarce o tramd stradald si parcele neregulate (de exemplu,sunt foarte intAlnite cele de tip alungit), pe c6nd modul de planificare pentru cea de-a doua gi cea de-a treia categorie prezint6 o dezvoltare definitd de o trame stradald regulati gi parcele regulate si generoase. Urmdrind evolutia municipiului din perspectiva cartierelor dezvoltate, primele care au aperut in afara zonei cetdtii/zonei centrale sunt: Micilaca, 56nicolaul Mic, Aradul Nou, Centrul lstoric si o parte din Gai sau zona Podgoriile Aradului - care concentreaz; locuinte individuale. Ulterior, in secolele urmetoare (XlX-XX), se dezvoltau cartierele de locuinfe individuale PArneava, Bujac si o parte din Gai, iar mai tArziu apareau cele de locuinle colective (lon G. Duca, Micdlaca, $ega, Confecfii 9i Alfa). Ca elemente distinctive importante asociate profilului spafial al municipiului, acesta prezintS: - o axi naturali care stribate municipiul (r6ul Mures); - doud culoare malore de circulatie rutieri (pe direclia Nord-Sud drumul european E671, iar pe directia Est-Vest drumul national DNTE); - un culoar feroviar principal ce strebate municipiul pe direcfia Nord-Sud gi care asiguri de-a lungul magistralei o gard in zona centrale a municipiului (Gara Arad); - diferenfa din perspectiva suprafelei si a distribuliei teritoriale a zonelor de locuire colectivd fata de cea individual6, cea din urmi fiind mult mai intinsi; - 9 din cele 13 centre comerciale de mari dimensiuni care sunt concentrate pe axa Est-Vest; - zonele industriale concentrate in partea de Nord-Vest a municipiului. Municipiul a avut parte de-a lungul timpului de o expansiune urbani foarte bine controlatS, cu exceptia a cateva cartiere rezidentiale din zona de nord, care nu sunt conectate la oras (cartierul Westfield 9i cartierul Verde). Acest aspect este dovedit prin faptul ci nevoia de fond locativ a fost sustinute de-a lungul timpului de agezdrile invecinate, care au beneficiat de o serie ampld de dezvoltdri, populalia din comunele Livada, Vladimirescu, $ofronea, ZddAreni, Zimandu Nou si Sagu din imediata apropiere cresc6nd in intervalul 2015-2019, timp in care popul atia municioiului a s cdzut AGENTIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI ARAD Arad. Splaiul MureS FN. Cod 3 l0l 32 []-mail: i,l llcc rt l )nt.tL: t rr. ro I'J'c l. 0257 28099 6. 0257 2803 3 1 . 0257 28 1 46 I : F ax 02 57 28 47 67 o cralor de clulc cu ctu'uclar crsonal, co n rm Re ulame nlului UE 201 6/679 2 Analizdnd evolulia recenti a orasului, se remarci faptul ci pe fondul unei accesibilitdti sporite (mai ales din perspectiva rolului pe care il detine, de poartA de intrare in.tari), acesta s-a orientat puternic c6tre activit6lile industriale. Totodatd, pornind de la ideea ciplanificarea celor mai recente dezvoltdri a urmirit in general o logicS bazatd pe gestiunea c6t mai eficienti a resurselor, zonele rezidenliale au fost extinse pnn convertirea unor resurse de teren din interiorul oragului sau din vecinitatea directd a periferiilor in scopul de asigura acces c6t mai facil la infrastructura tehnico-edilitari si de transport (si, totodati, de a limita extinderea necontrolatd a suprafetei intravilanului). Din perspectiva expansiunii urbane, Iimitele intravilanului nu au suferit modiflcdri majore, astfel cd municipiul qi-a menlinut caracterul compact, prin comparalie cu altele de talia sa. Dezvoltdrile realizale de-a lungul timpului au fost planificate in asa fel inc6t si ocupe spalii libere localizate in interiorul - orasului, pe cat posibil (zona din nord-estul cartierului Grddigte interseclia dintre drumurile europene E6B 9i E671, zona de nord-est a cartierului Micdlaca -in proximitatea magistralei de cale ferat5). Zonificare func$onali 9i ldentificarea zonelor de dezvoltare Zonele functionale principale din cadrul municipiului Arad sunt: zona centrald, zonele de locuinte (individuale si colective), cele industriale gi cele mari de comert gi servicii, respectiv cele de sport si agrement. Zoni Centrali Aceasta se remarcd prin faptul cd este alcetuite dintr-o varietate de funcfiuni, cele dominante fiind cele de tipul serviciilor gi come(ului, fiind prezente o serie de obiective de interes local si regional, Se regdsesc institulii de invdtimAnt, institufii publice si dotiri, dar si zone cu caracter rezidenlial. Astfel, aceasti zond se evidenliazi prin faptul ci aici este concentreazd cea mai mare parte a obiectivelor de interes local,.judetean si regional (dupd caz), fiind foarte bine conectatd la sistemul de transport public, in special pe directia Nord-Sud. Zona este caracterizatd de o trame stradali si parcele neregulate. Desi prezinti cea mai mare dinamicd Qi complexitate funcfionald, aceasta este sr cea mai vulnerabili din perspectiva degraderii fondului construit (este nevoie de interventii de restaurare in ceea ce priveqte patrimoniul construit). De asemenea, este si cea mai aglomeratd in ceea ce privegte fluxurile de trafic (se observd congestii in special pe directia Nord-Sud). TotodatS, calitatea spaliului public este precari (sunt multe zone care necesitd interventii de regenerare/revitalizare si chiar strdzi care necesitd lucrdri de modernizare, astfel ci este necesard o abordare holisticd prin realizarea de proiecte integrate). Zonele de locuinle lndividuale Aceastd categorie acoperd cea mai mare suprafati din cea totald a municipiului, cartierele fiind distribuite pe intreg teritoriul oragului, dinspre zona de proximitate a zonei centrale (st a cetatii Aradului) piind spre zonele periferice. Caracteristic acestor cartiere este, la modul general, trama stradald regulatd, cu un profil generos in cazul majoritd{ii arterelor (lStimea aproximativi a zonei carosabile este de 6 m - cAte o bandi de 3 m pe sens), spatiul generos alocat vegetafiei de aliniament, spatiul pietonal asociat circulaliei pietonale subdimensionat si parcelele generoase. Din punct de vedere functional, este obligatoriu ca zonele de locuinle sd beneficieze de dotdri de proximitate de interes cotidian (spalii comerciale, farmacii, grddinite etc), de acces facil la spatii publice amenajate (scuaruri, locuri de joaci pentru copii etc) gi de acces la transportul public, toate acestea pe ruza unor izocrone care si nu depiqeascd 30 de minute ca duratd asociata deplaserii pietonale. Aceste aspecte reprezintd prrncipalele probleme care ar trebui rezolvate in cadrul cartierelor. De exemplu, unele dintre zonele puternic defavorizate sunt: cartierele periferice Grddiste, Gai,6 V6nitorr, Subcetate, Aradul Nou, unde spre exemplu, gridinitele nu sunt uniform distribuite in teritoriu, ceea ce atrage dupa sine necesitatea utilizirii sporite pentru deplasiri a automobilelor. AGENTIA PENTRU PIIOTECTIA MEDIULUI ARAI) Arad, Splaiul Mureg FN, Cod i I 0132 E-mail: o l'll ce 'rr ir D)lll .iln r I't] . f() Tel. 02572 80996 . 0257280331 . 0257281461: I ax 025 72847 67 o rator dc dqle cu carucl ul, conlbrnt llcgulunre nt ului ((il:1 2 0l 6,'679 3 Zonele de locuinle Colective Ansamblurile de locuinte colective se concentreazi, cu mici exceptii, in grupiri localizate de-a lungul axei Eslvest. Aceastd pozifionare favorizeazd pentru o mare parte dintre locuitori (din cartierele Micdlaca, Functionarilor, Sega, lon G. Duca) accesul facil la diferite dotdri de interes comunitar, precum centre comerciale (in special cele mari, care se concentreazi in general de-a lungul acestei axe la nivelul intregului orag), dar si la unitili de invetSmant si iervicii publice. La polul opus se aflS cartierele Confeclii qi Alfa, care au cel mai dificil acces la dotdrile de proximitate. Regimul de indltime dominant in cadrul cartierelor este de maxim P+4, cu exceplia cartierelor Micilaca, lon G. Duca gi $ega, care contureazi prin grupdri de blocuri o siluetd a orasului cu accente de iniltrme de pAnd la P+7lP+10. Cu cAteva exceptii de cartiere care nu sunt eficient deservite de dot6ri de interes comunitar (amintite anterior), o alti problemd importantd o reprezinte modul in care sunt utilizate spaliile interstitiale. Astfel, cele mai multe dintre acestea sunt gestionate in defavoarea comunitdlii, alocAnd spatiul aproape exclusiv pentru asigurarea parcdrilor, ceea ce anuleazd rolul lor principal initial de zone de socializare, de realizare a activititilor de agremenUloisir etc. Degi indicele de motorizare a inregistrat evolutii ascendente importante de-a lungul timpului, prin comparatie cu perioadele de proiectare a ansamblurilor de locuinle colective, iar nevoia de spatii de parcare este din ce in ce mai mare, este cu atat mai mult obligatoriu ca aceste spalii sd fie reconfigurate pentru a putea reda aceste spatii publice comunitdlii, s,i implicit a contribui la sporirea calitdlii vie!ii locuitorilor. La jumdtatea anului 2018 a fost demarat un proiect de regenerare urbani la nivelul cartierelor Alfa, Confec{ii, lon G. Duca, Micdlaca (zonele 100, 300 9i 500) si zona centrale. Acesta include interventii de tipul reabilitdrii parcerilor existente la sol, realizirii de noi parcdri la sol si supraetajate. Scopul este acela ca, in urma realizdrii acestora, accentul sd fie pus pe valorificarea spatiilor recuperate, respectiv sd se amenajeze spalii verzi, locuri de joacd si recreere, sd se aloce suficient spatiu pentru cdi de acces si circulatii pietonale (in special in contextul in care, pentru c6teva dintre interventiile deja finalizate, au fost distruse o serie de spatii verzi si garaje, rezult6nd mai multe locuri de parcare - cartierele Micilaca 9i Alfa). Aceste proiecte sunt importante pentru comunitatea locali din punct de vedere atAt urbanistic (funclional si estetic), c6t si social (calitate sporiti a vielii). Zonele lnd ustriale Concentrarea cea mai mare de zone industriale este localizatd in zona de nord-vest a municipiului, iar celelalte se pozitioneazi in general pe traseul unor artere de transport importante. Activitatea de produclie este dezvoltatd, cea mai importantd platformi fiind Zona lndustriald VeSt care concentreazi cel mai mare numir de locuri de muncd din Arad, principalele activiteti fiind asociate come(ului (vAnzarea de materiale de construclii s,i mobilier) depozitdrii gi productiei (componente auto, componente de electronicd industrialS etc). Celelalte mari zone industriale sunt: - zona lndustriald Est, - zona lndustriald Sud; - zona lndustrialS din cartierul Aradul Nou; - zona cu activitate industriald Nord. Desi in prezent nivelul de asigurare a conditiilor de functionare a zonelor industriale este la un nivel multumitor, este necesar ca pentru noi dezvoltdri/conversii funclionale sd fie luate in considerare aspecte precum facilitarea accesului la retele tehnico-edilitare, la transport public, la infrastructurd logistici eficientd (spatii de depozitare, cu zone de parcare si infrastructurd de transport adaptatd cererii etc), acestea fiind obligatorii pentru mentinerea unui nivel sporit de atractivitate pentru noi investilii. A(;ENTIA PENTRU PROTECTIA ME,DIULTII ARAD Arad. Splaiul Mureq I"N. Clod 310132 E-mail: t,lllcc rr a r)lxt.illl In.lo 1' el. 02 57 28099 6. 0257 2803 3 1, 0257 28 1 46 I ; F ax 0257 2847 67 rator da dale cu caracler rsonul, co n o rm Re lomenlului UE 201 6/679 4 Zonele Ample de Come4 qi Servicii Marile centre comerciale se locz,lizeazd la nivelul municipiului indeosebi de.a lungul axei Est-Vest, de la un capdt al celuilalt al orasului, fiind ugor accesibile datorita amplaserii acestora pe un traseu tmportant de transport. in general, pentru realizarea acestora au fost utilizate resurse de teren de tip brownfleld, de dimensiuni considerabile. Zonele de Sport gi Agrement Se remarcd la nivelul intregului municipiu un mridor de agrement care il strdbate din zona pidurii Ceala (respecliv zona Lunca Muresului) pAni in zona cartierului Micilaca. Existd inclusiv piste de biciclete gi alte dotSri in lungul acestei axe, deservind aproximativ 70ok din oras. Totusi, se observd nevoia de a dezvolta coridorul gi mai mult, in special in ceea ce priveste legdturile dintre acesta si celelalte zone ale oragului. in afara zonei de deservire a coridorului de agrement, dotiri de tip sportiv si de agrement se mai regisesc punctual la nivelul oragului, fiind distribuite in multe dintre cartierele municipiului (cartiere precum Gai, Gridiste, Aradul Nou etc). Totu$i, nevoia cea mai mare de dezvoltare a acestora este identificati in cadrul cartierelor periferice. in ansamblu, cu cat aceste tipuri de zone vor fi mai mult dezvoltate, cu atAt va creste nivelul de atractivitate al municipiului pentru comunitatea locali si pentru vizitatori. Se remarci prezenta unor propuneri de proiecte de revitalizare a unor astfel de spatii. - revitalizarea zonei strada Mirului (din zona de sud-vest [...]