HCL 108/2021 Aleșd adoptată

ROMANIA JUDEȚUL BIHOR CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI ALEȘD 415100 ALEşD, STR. BOBALNA, NR. 3, JUD. BIHOR TEL: 0259-342539, FAX: 0259-342589 C.I.F. 4348920 www.alesd.ro primaria.alesdQcjbihor.ro HOTĂRÂRE privind aprobarea strategiei integrate de dezvoltare urbană a orașului Aleșd pentru perioada 2021 - 2030 Consiliul local al oraşului Aleşd, Luând act de referatul de aprobare al primarului orașului Aleșd, în calitatea sa de inițiator,t sub nr. 9992 din 05.07.2021; raportul compartimentului de specialitate nr. 9980 din 05.07.2021 din care rezultă necesitatea și oportunitatea adoptării unei hotărâri privind Strategia integrată de dezvoltare urbană a orașului Aleșd pentru perioada 2021 — 2030 şi de avizul comisiei buget de specialitate a Consiliului local; Ţinând seama de dispoziţiile art. 129 alin(4) lit. "e” din OUG nr. 57/2019, privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare; În baza prevederilor art.129 alin(1), alin(2) lit. "d”, art. 139 alin(1) si art. 196 alin(1) lit."a” din OUG nr. 57/2019, privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, HOTĂRĂȘTE Art. 1 Se aprobă Strategia integrate de dezvoltare urbană a orașului Aleșd pentru perioada 2021 — 2030, conform anexei parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2 Primarul orașului Aleșd va asigura aducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri. Art. 3 Prezenta se comunică cu: -instituţia Prefectului Judeţul Bihor -Primarul oraşului Aleşd -Administratorul public PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ ZAH DANIEL a i „ CONTRASEMNEAZĂ SECRETAR GENERAL al orașului Aleşd, 31 august 2021 Nr. 108 Hotărârea a fost adoptată cu 11 voturi “pentru”, 2 voturi "impotrivă” și 3 abţineri din 16 consilieri prezenţi și 16 în funcţie STRATEGIA INTEGRATĂ DE | DEZVOLTARE URBANĂ 2021-2030 ANEXĂ LA HCL NR. 108/31.08.2021 STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ A ORAŞULUI ALEȘD Cuvântul primarului Strategia integrată de dezvoltare urbană reprezintă instrumentul cheie de planificare ce va asigura o viziune coerentă de dezvoltare a orașului Aleşd. Avem nevoie de investiții care să contribuie la creșterea calității vieții și am făcut deja demersuri în vederea pregătirii proiectelor viitoare ale urbei. Proiectele locale sunt coerente și integrate și au impact direct asupra oamenilor și a locurilor. Vă invit să fiți deschiși la schimbare deoarece în acest caz, schimbarea înseamnă progres, înseamnă calitate ridicată a vieţii, a mediului şi o creștere a atractivității orașului. Orașul Aleşd este un oraș în primul rând pentru cetăţenii săi și abia apoi pentru vizitatori. loan TODOCA, Primarul Orașului Aleşd Cuprins STRATEGIA INTEGRATA DE DEZVOLTARE URBANA A ORAŞULUI ALEȘD..., Cuvântul primarului........ oennononeatnneeenaeena aan aeeene aaa anae nn eeneeeeneenaanenen aan anaeeneeeenanaaen 2 ZONA GEOGRAFICĂ ȘI POPULAȚIA... cane nenneneeeoeoeaananaaaaneeonauaneneaaoaeanananenannaea 10 1. STRUCTURĂ ŞI LOCALIZARE GEOGRAFICĂ „nenea eee neanenenaneeaeanaenanaeeaeaeae 10 2. CARACTERIZARE ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ.......nn n aeeeaneeeeneezenoa oana eaaae 12 3. PATRIMONIUL NATURAL..... cecene ne nenenanenee nn ennanaennnnea ana onoare nanaaeananana ana 14 Relieful......... caen nnacnneeeaoenaee uaneenaane anna emana nnaeenenetenen aa oennaeananenananenneennaoonaneaeaneaenenaa 14 Reţeaua hidrografică... aeram noeeeneeaneeenneneonoseenonnnennonananaeaneananeaaaenaenaanaeeae 15 Resursele solului şi ale subsolului...........e unor eee nenea eee nanenennnasnnneaneneavonoeaeenease 16 Clima... enoneenenennenenenenneennaeaneennenneenneeaneeeneanetenananaaaaaaasasataaaaantaaanoneaneeeneananenaa 17 Flora şi fauna ........ „men eenee anno eee eee ana manae en anen oana nennnanananeceaauenaneneaneananenenanea 17 Zone naturale valoroase......... nea nnenaeene en eneeoneennnanaeaaaenonoaneeanaaeaeeneonaoseasaceneaeaaae 4. CALITATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ŞI GESTIUNEA DEŞEURILOR... Poluarea aerului.........c nene ooneennanennneeaase peanannneoenaneeeananensanaaaseaeesna sasa mnnnenaneaeeanaaea 19 Poluarea solului ..........mueunoceeeneeeeeeanneeeeeneaeeeeaneneeaeneeenee anna neenaneanennneaeanaanaeaeaeeaaeeee 19 Poluarea apei....... moon ennnnneneeeneesaevonerasnoeneeen nea saneanenaeaaneseranaanaannaonnnenaeneaaaanseaaae 19 Poluarea sonoră... nea en nea neanena ana eanonaaeneoneona at asnaenaeeenaaaneaneanasavanaonaetnaenaanae 20 Gestionarea deşeurilor... nn eeneeenaeeeanetneeenaaeeeaneeasnenennanonnnaeennanereaneenenenanaea re 20 5, ZONE CU RISC NATURAL ŞI ANTROPIC...... ne nene eennnnaeesanneanesaaneeneannnoeeaneasee 21 6. CARACTERIZAREA SOCIO-DEMOGRAFICĂ..........nneaennane ce eneaeeenenenaeaa aere ranenaaa 21 Structura şi evoluţia populaţiei ..........n cecene eneeennnneeneonenanonnnaaeennasenenaneasaeananeee 21 Structura pe vârste şi sexe .......cnueenneeneen ae nnaeneeenene nea enaeenaeeaeeneeaaeeeaaanaenanasnenaneae 22 Mişcarea naturală a populaţiei... cane enneeeeeenenneaeneeeaeeenanenennennanenneaernaaaeanaasaee 24 Mişcarea migratorie a populaţiei ........mmeuooeaannnneenenneeaenaaneceeeaeeeeeaeenoenonenaneneneanaae 26 PARTENERI IMPLICAȚI ÎN PREGĂTIREA IMPLEMENTAREA ȘI MONITORIZAREA STRATEGIEI... uuaaeennoenoneaeeeoneeanereneceseaeenacezenazee vanonenannaeeeanaeananea aaa aaeneeanasenazennnaaaenaaaa 27 POTENȚIALUL ORAȘULUI ALEȘD....... sn enaeeaoene nana nenoneennneennoonnnaennnaenanaceanaeeaaeanaaaaeaa 29 1, Infrastructura de transport... nenea aenaenenenoenenneoenenenaanoeaneaneneeaeeaneaneeneesee 29 Transport rutier ......c esec neeonneneeeasee saneeeeennneeeeneaananeeteaeaeeeennanaaennnananeannanaaeanaaaeue 29 Transport feroviar.............ee- soeenaeeanenaee umeenaaeanannnaennaeaneanenenaeeeanenaee saeaaneesaseaaerente 30 Transport în comun......mme nenea nonennneneeeaaee sanenaneeanaeneneananaae maneeenananene ana veaesesenanaaee 31 Infrastructura de telecomunicaţii..........n. una sononeeeeeoeoeoenereazena some enenneeneennnennaee SI Reţele de alimentare cu apă și canalizare, staţie de epurare.............aeuceeeueee 32 Alimentarea cu energie electrică... eceeneeeeeeeneseee „oneaaeeneanennasssnseeeaaaesere 33 Alimentare cu gaz metan ....... snm eeneeeeae ssannnneoereannnseeenaasa sonnaneeeeeaaaaaeenenaneeenanae .33 Infrastructura socio - educaţională ...............-. sooananaaeannananenneaseae eneaseeeneneaeeananaa ID Infrastructura educaţională............ cecene eeaee daaonneeeennoennonaneoennneaneeeaneeae soesaaneeansesee 3D Infrastructura de sănătate publică ...........n no ceeneene one nnaeneneneeeeeeeeeaneneaaeaaa saaeeeensasese 36 Infrastructura culturală .... ceeace nn eneneeeeae nn senaeeconeaeeanene senansonnenereenenaaeaeneeaaee 37 infrastructura cultelor........ manea naennnneneeenennnaneeaeoaao vonneanenaeenanenneononoaneneenoeaarananeaee 39 Infrastructura sportivă ......mcnce ceea eneeneeenene nare mnnneeennnnaanonanasannoaeanaaaa esaneennaaeae ÎI infrastructura de asistenţă socială .........mce ceea nene eeeeeee one ceeeeeeeeeea re „onneneaeeoaaee 42 Infrastructura de siguranţă publică .......eeoeeeee ooeusannseeeees mean ananennaaeeeanenaaanaaene 43 Infrastructura de agrement. Gestiunea spaţiilor verzi. Obiective turistice .......... 43 7. Activitatea economică... nana neeeeeeneeenaneneaeneeoaseneneaasa aneenneeaacanatennenanae aaeeensaee 47 8. Sectorul primar....cceee n eneeeeee cecene eeeeenaeeeeasananenaeearesee aonnaeonaananeaenaaasae saenaaeeenae 48 Industria extractivă... enae eee eeneeeneeae eee eneen anno neneneneeeeeaeennore nenea neeaeeaaaeezanane „.48 Exploatarea lemnului ......... caen eee era ceea eeeneaeeenanaaoezenneeneneaeeeanensanananoneenaaaaaaae 50 Agricultura .....cneeee ee eneneneeeeee ennneeeane one teren anenaiseenasnaeenenaenenonanaanaoeseanenaeasane umnaeneaeee SĂ 9. Sectorului secundar „nenea ee enenenaeeneeneneaeeneneanenaneneeaseeeeaneeneneanenaeeeaaenea 1. 52 10. Sectorterțiar .....ee eee nene neeeeeeneeeeee aneeaaeenae seeneanenoneaeseannaeeeaenea eee ssanaeonanaannananaaa 54 11. Guvernanţa... eee aer aeeeaeeneeenaeeenaeneeesa mesa aeneneenaeeneaenanuaaeaaeenee mosnnnennanaaeaaaaenee „55 Probleme, nevoi și recomandări .........mcuneeeeeeeeeeeenane veeeeeezeeeaae soseeneeereneaeaarasaanenenee „59 Viziunea și obiectivele de dezvoltare ...........n ceccar see eeeeoeneeeeeoeeneesea ennneetenneeeeeaananenasee 73 4 Fundamentarea formulării viziunii și obiectivelor strategice ............mmu ue aneeeeeee unse 73 Principii de planificare integrată ..........c men nneeeeenneenenenooereneenaeo nea nenaeoeneeneeeeeneaaaae .. 74 Concept de dezvoltare spaţială ............. ueennnenaneneneneennnananoneannaaaaaeae snsasoaeenennaanennanaaee PA Viziunea 2030... eneeneneeenenennononeennaonereneeannenna nea nnaaneenaaan anneeonnnaaeneaaeanaeeaaeaneae 74 Obiective strategice și specifice de dezvoltare .........m eco eeee nana neena ceeace veeaoeaaee 75 Direcţii de acţiune. Politici și programe de acţiune ........... nene one eee eeneeeeeeeeereneraaneaee 76 Aspecte cheie în formuiarea politicilor și programelor.......... mmnoennonenaeoanennanenaaeeaeee 76 Lista politicilor şi programelor de dezvoltare .................. snnoneneennennaenaanenennnanenanaesene 76 Portofoliu de proiecte... aaa: masea menneooenneeenaneennatennueananaconeneaaneannaaassa enoneeeneneenesaanaananee 75 Lista completă a proiectelor................... paeeneeoooee eee eanonoaennneeneeeneanaaa aeanneneneanananasee 75 Mecanismul de prioritizare .........ne sea aeeeaeeeenenanaenao seen onoennanennnaanenseeeeneeeaa se naaeaenasesse 103 Lista de proiecte prioritare și surse de finanţare ............ceue cea enoeoneaeeeeea eeneeeenaneneea 103 Implementare, monitorizare, evaluare ............moc e cneenoseaneenenneeeceeeneeeonoaaaeeza aere neneaeee 118 Responsabilitățile și planul de acțiune pentru implementarea............. une snenesaseeaea 118 strategiei .......nce ana enee nenea eneneeeeneneneneenaneeeaneareanenenaeaeenanereneaenananaeaeananeeenenennsenannene 118 Sistemul de monitorizare și evaluare .......ccec eee n eean eee rnenuneeoononnennneeaeneaaeeaaaaae 118 Comunicarea cu beneficiarii proiectelor și promovarea strategiei.............meuuoeeeeee 118 CONTEXT STRATEGIC "Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitățile generaţiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi” Prezenta strategie are în vedere zona geografică a orașului Aleșd din judeţul Bihor, a satelor aparținătoare: Peștiș, Tinăud și Pădurea Neagră precum și conexarea cu comunele învecinate: Popești, Șinteu, Aușeu, Măgești, Brusturi şi Lugașu de Jos. Țintele pe care le vizează prin această abordare sunt cele care apar și în Agenda Urbană la Uniunii Europene: "adaptare la schimbări climatice” și stoparea ”migraţiei” dinspre rural spre urban. Având în vedere această abordare este de subliniat faptul că Orașul Aleșd își asumă rolul de pol de dezvoltare, preocupat nu doar de creșterea condiţiilor de trai din oraș, ci și de facilitarea dezvoltării vieții în mediul rural din vecinătate. Lista operaţiunilor care urmează a fi sprijinite prin Programe Operaţionale sau alte surse de finanţare, inclusiv buget propriu, s-a conturat pornind de la o analiză a potenţialului zonei coroborat cu o analiză a necesităților identificate nu doar la nivelul orașului ci și în interacțiunea sa cu zonele rurale învecinate. Abordarea este una integrată care vizează toate aspectele vieţii și ale locurilor, și care răspunde unor nevoi punctuale identificate pe două segmente mai puţin abordate în general: cartierul și zona funcţională. Partenerii implicaţi în realizarea strategiei sunt organizaţii neguvernamentale locale, persoane fizice, persoane juridice precum și reprezentanți ai instituţiilor publice (spital, şcoli, poliţie). În urma identificării cu aceștia a problemelor existente la nivel locai, au fost stabilite o serie de obiective sintetice: Obiectivul general: Dezvoltarea integrată și coerentă a orașului Aleşd, cu implicarea partenerilor locali în toate aspectele progresului. Obiective specifice: Obiectiv specific 1: Aleșd oraș incluziv. Orașul Aleșd va răspunde mult mai bine nevoilor persoanelor și familiilor vulnerabile, dezavantajate, marginalizate și supuse excluziunii sociale dar va deservi intereselor întregului oraș. Acest deziderat are la bază o dezvoltare economico-socială care va face orașul mai atractiv atât pentru investitori cât și pentru facilitarea angajării persoanelor. Obiectiv specific 2: Aleșd oraș verde. Regenerarea tuturor spațiilor degradate, refacerea spațiilor verzi şi crearea unora noi, creșterea amprentei verzi a orașului. Obiectiv specific 3: Aleşd oraş inteligent. Eficientizarea și simplificarea serviciilor furnizate către cetăţeni prin implementare unor soluții digitale. Toate inițiativele smart inventariate pe nivelele de planificare strategică sunt mapate și în funcţie de impactul pe care îl au în domeniile strategice smart city: - economie smart - conectivitate și mobilitate urbană smart - energie și mediu inteligente - oameni inteligenţi - condiţii de viaţă smart - administraţie inteligentă Viziunea este aceea de a realiza o dezvoltare urbană bazată pe principiile incluziunii și coeziunii, o dezvoltare în care toţi cetăţenii participă la deciziile privind priorităţile de dezvoltare și bugetarea acestora. Misiunea este aceea de a asigura pârghiile necesare pentru ca nevoile identificate şi care se vor identifica pe parcurs să-și găsească soluţii astfel încât oraşul Aleșd să fie unul atractiv, durabil și performant. La nivel european, numeroase documente strategice pun în discuţie conceptul de dezvoltare urbană durabilă: Carta de la Leipzig (2007), Declaraţia de la Toledo privind dezvoltarea urbană (2010), Agenda Teritorială a Uniunii Europene (2011), Agenda 2030 etc. Dezvoltarea conceptului de dezvoltare urbană integrată ia nivel european a luat amploare prin Carta de la Leipzig pentru Orașe Europene Durabile, adoptată cu ocazia reuniunii ministeriale informale privind dezvoltarea urbană şi coeziunea teritorială de la Leipzig (mai 2007). Conform documentului, dezvoitarea urbană integrată trebuie să devină un principiu comun pentru politica de planificare urbană, atât la nivel european, cât şi în fiecare stat membru. Uiterior, prin Declaraţia de la Toledo [iunie 2010), adoptată la finalul Reuniunii informale a miniștrilor din Uniunea Europeană responsabili cu dezvoltarea urbană, s-a subliniat necesitatea unei dezvoltări urbane inteligente, durabile şi incluzive din punct de vedere social, care poate fi realizată numai printr-o viziune giobală şi comprehensivă asupra problemelor orașului. Dată fiind seriozitatea provocărilor cu care se confruntă, în prezent, localitățile urbane din UE (de la schimbările demografice la consecinţele stagnării economice în termeni de creare de noi locuri de muncă, precum și creșterea presiunii asupra mediului), sunt necesare soluții rapide şi eficiente pentru atingerea obiectivului unei economii inteligente, durabile şi favorabilă incluziunii, prevăzut în strategia Europa 2020. Aceste priorități se sprijină reciproc şi pot duce la obținerea unui nivel ridicat de ocupare a forţei de muncă, de productivitate și de coeziune socială. Astfel, dezvoltarea urbană integrată poate fi definită după cum urmează : - un instrument strategic, care asigură complementaritatea dintre domeniile de politică publică precum: transport, cultură, dezvoltare economică, infrastructură, educaţie, protecţia mediului etc.; - un instrument participativ de dezvoltare locală, care agregă interesele actorilor urbani într-un parteneriat ce urmărește dezvoltarea orașului; - un instrument operaţional de dezvoltare, care înglobează proiecte de dezvoltare locală pentru domenii ca: renovarea spațiului urban, locuire, infrastructură, protecția mediului, dezvoltare economică, incluziune socială etc. Zone funcţionale urbane. Dezvoltarea durabilă a orașelor ca principal motor al dezvoltării economice și sociale, poate fi realizată doar printr-o abordare integrată, care să urmărească toate dimensiunile sustenabilităţii urbane, precum și noile tendințe în domeniu. Zona Funcţională Urbană reprezintă acea zonă formată din unul sau mai multe centre urbane cu caracter polarizator din punct de vedere socio-economic și localițăţile înconjurătoare, între care există cel puţin o relaţie bazată pe migraţie și navetism (datorată proximităţii); care împărtăşesc una sau mai multe specializări funcţionale și/sau caracteristici cultural-istorice, Zona funcţională a polului de dezvoltare Orașul Aleșd Aşa cum s-a evidenţiat deja, Aleşd este UN ORAȘ PENTRU CETĂȚENI, prin prezenta strategie se accentuează direcția investiţiilor vizate de către administraţie: creșterea condiţiilor de viaţă a cetățenilor și creșterea atractivității și calității spațiilor publice. Aceste deziderate se vor realiza în condiţiile unei bune guvernanţe ce se va caracteriza prin transparenţă și eficacitate. Orașe verzi şi reziliente Orașe competitive și productive Orașe juste și incluzive Orașe bine guvernate ZONA GEOGRAFICĂ ȘI POPULAȚIA 1. STRUCTURĂ ȘI LOCALIZARE GEOGRAFICĂ Localitatea Aleşd a fost constituită în lunca Crişului Repede, la dreapta acestuia şi în imediata apropiere a zonei colinare a Pădurii Negre, fiind întemeiată prin colonizare de către primii stăpâni ai cetăţii Piatra Şoimului. Din cauza faptului că la început Aleşdul era aşezat pe malul stâng al Crişului, în lunca inundabilă a acestuia, în prima jumătate a secolului XVIII populaţia oraşului a fost nevoită să se mute pe celălalt mal pentru a scăpa de inundaţii, acolo unde a rămas până în prezent. Victoriile repurtate de turci asupra regatului maghiar la Mohâcs, din anul 1526, au făcut ca în anul 1541 să fie constituit paşalâcul de la Buda care cuprindea Ungaria Centrală, iar Transilvania, din care făcea parte şi Bihorul, a devenit principat autonom, vasa! sultanului. Mai mult, în anul 1660 turcii au ocupat Oradea şi toate zonele învecinate, înființând Paşalâcul de la Oradea, care a existat până în anul 1692, atunci când înfrângerea turcilor şi desființarea pașaiâcului de la Oradea au dus la ieşirea Aleşdului şi a tuturor localităților din zonă de sub stăpânirea otomană, aceasta fiind înlocuită cu cea habsburgică. Până în secolul XIX, principala ocupaţie a locuitorilor din Aleşd, Peştiş şi Tinăud era agricultura (cultivarea cerealelor, viticultura, pomicultura şi creşterea animalelor), iar veniturile mai importante erau realizate din meşteşuguri (fiind vestiți în împrejurimi blănarii, cojocarii, rotarii, fierarii), însă, de la această dată situaţia s- a schimbat radical. Astfel, secolul XIX a adus schimbări importante în structura populaţiei pe domenii de activitate, majoritatea locuitorilor câştigându-şi existenţa din ramurile de activitate plus, în Aleşd existau deja mulţi comercianţi şi mici meseriaşi (zidari, tâmplari, dulgheri, rotari, croitori, fierari, cismari), iar în localităţile Peştiş şi Tinăud oamenii trăiau din agricultură, pe când cei din Pădurea Neagră trăiau din veniturile pe care le realizau la fabrica de sticlă din localitate. Localitatea Peştiş a apărut pentru prima dată în documente în anul 1302 sub denumirea de Pestus, iar în 1406 aceasta a fost menţionată în documente precum Possesio Walachis Barathpestese şi Possesio Walakalis Kelemenkenezpestese, dar şi Alsopestes (Pestişul de Jos) şi Felsâpestes (Peştişul de Sus), de asemenea, tot în anul 10 1406 apare şi aşezarea Possesio Walachalis Solyomtew (Piatra Şoimului). În ceea ce priveşte aşezarea spaţială şi geografică a localităţilor se credea că Peştişul de Jos era amplasat pe Valea Morii, Peştişul de Sus pe Valea Peştişului (spre actualul Pestiş), iar Piatra Şoimului pe Valea Şoimului, în jurul şi în apropierea cetăţii cu acelaşi nume, spre sfârşitul secolului al XVII-lea aşezările rămase din fostul Pestus contopindu-se într-o singură aşezare, numită Pestişul de Piatra Şoimului (Solyomkâpestes). Între 1660 şi 1692 această localitate făcea parte din Sângeacul [...]