HCL 102/2013 Adjud adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL VRANCEA CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ADJUD HOTĂRÂREA nr. 03, din 26.09. 2915 privind aprobarea Planului local de acţiune împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, întocmit la nivelul municipiului Adjud Consiliul Local al Municipiului Adjud întrunit în şedinţa ordinară la convocarea Primarului municipiului Adjud: - analizând Expunerea de motive a Primarului Municipiului Adjud, care a iniţiat proiectul de hotărâre privind aprobarea Planului local de acţiune împotriva poluării cu nitrati proveniţi din surse agricole, întocmit la nivetul municipiului Adjud; - văzând raportul de specialitate al Compartimentului Managementul şi Protectia mediului, Managementul calităţii, Prevenire şi protectia muncii şi al Biroului Agricol; - luând act de avizul favorabil al Comisiei pentru administrarea patrimoniului public și privat, amenajarea teritoriului, urbanism, protecția mediului şi turism, agricultură - văzând Adresa MADR nr. 78331/26.06.2013 privind implementarea Programului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole. - în baza prevederilor Ordinului nr. 743/2008 pentru aprobarea listei localităților pe judeţe unde există surse de nitrați din activitățile agricole, „în conformitate cu Decizia nr. 221.983/GC/12.06.2013 pentru aprobarea Programului de acțiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole şi a Ordinului nr. 1182/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole; - în temeiul art. 36 alin. 2 lit. b), alin. 4 lit. e), f), art. 45 alin. 1, art. 47 şi art. 117 lit. a) ale Legii nr. 215/2001 privind. administrația publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, HOTĂRĂȘTE: ART. 1 Se aprobă Planul local de acțiune împotriva poluării cu nitrați proveniţi din surse agricole, intocmit la nivelul municipiului Adjud, Judeţul Vrancea, conform anexei la prezenta. ART. 2 Planul local de acţiune impotriva poluării cu nitrati proveniţi din surse agricole, intocmit la nivelul municipiului Adjud, Judeţul Vrancea, se va perfecționa permanent, cu sprijinul Oficiului pentru Studii Pedologice si Agrochimice Vrancea, conform prevederilor actelor legislative in vigoare. ART. 3 Se desemnează ing. Enache Nicoleta, inspector în cadrul Compartimentului managementul şi protectia mediului, managementul! calității, prevenire şi protectia muncii şi ing. Galan Gabriel inspector în cadrul Biroului agricol, persoane responsabile cu implementarea Programului de acţiune pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitrați din surse agricole şi actualizarea Planului local de acțiune impotriva poluării cu nitrati proveniţi din surse agricole la nivelul municipiului Adjud, judeţul Vrancea. ART. 4 Prevederile Hotărârii Consiliului Local nr. 49/28.04.2011 privind aprobarea Planului local de acţiune împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, întocmit la nivelul municipiului Adjud se abrogă. ART. 5 Prezenta hotărâre se comunică Oficiului de Studii Pedologice si Agrochimice Vrancea, Institutiei Prefectului Judeţului Vrancea și se aduce la cunoştinţă publică prin afişarea la sediul institutiei, precum și prin publicarea pe pagina de internet la adresa www.adjud.ro. PREŞEDINTE DE ȘEDINȚĂ Conteafe inează CRISTEA CIPRIAN SECRETAR, SIBIŞAN AN GENOVEVA PLAN LOCAL DE ACŢIUNE pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole PENTRU: a. LOCALITĂŢI b. EXPLOATATII AGRICOLE CU MAI MULT DE 8 UVM DIN ZONA VULNERABILA LA POLUARE CU NITRAȚŢI DIN SURSE AGRICOLE COMUNA Adjud Ferma, exploataţia agricola, mranrietar Coordonate Sediu administrativ veoorafice Sediu ferma Primar Reprezentant al consiliului local DA VRANCEA | OSPA Vrancea FERMIER, ADMINISTRATOR AL EXPLOATAȚIEI AGRICOLE DATA Municipiul: Adjud Judet: Vrancea Maunicipiul Adjud are in componenta: comune, sate: ADJUDU — VECHI ŞIŞCANI BURCIOAIA Populatia orasului în 2012 a fostde 18470. Oraşul Adjud are retea de apa potabila, are canalizare. CONDIȚII NATURALE RELIEF Din punct de vedere al formelor principale de relief oraşul Adjud se incadreaza in categoria CAMPIE . CLIMA Parametrii climatici pe baza cărora se determină perloadele de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor organice sunt: data de apariție a primului îngheţ (toamna/iarna) şi cea de apariţie a ultimului îngheţ (primavara). Utilizind datele din „Atlasul climatologic al României (1896-1955) ICPA, pentru oraşul Adjud, valorile acestor parametri climatici sunt: Data de apariţie a primului îngheţ: - valoare medie : - cel mai timpuriu: - * cel mai tarziu: 5 noiembrie Data de aparitie a ultimului înghet: - valoare medie 26 aprilie - *cel mai timpuriu 4 aprilie - cel mai tarziu 23 mai HIDROLOGIE Corpurile de apa de suprafaţa de pe teritoriul comunei sunt: Râul Trotuş Siret Pârâul Gârla TĂBĂCARI Lacul » LACUL DE ARGINT" (Ferma piscicolă „, ANALINA" Ferma piscicolă „ROMAN" | Balta „ MALUL DREPT" Pe teritoriul orasului Adjud principaiele țipuri de sol sunt: Tip de sol suprafaţa textura Observatii Ex. localizat pe vai, terase, platou, campie, cu permeabilitate şi potential de levigare a azotului către sursele de apa de suprafața, freatice mare, mica, mijlocie Suprafete de sol afectate de degradare agrofizica: * Teren arabil afectat de eroziune prin apa: 40 ha UTILIZAREA TERENULUI Pe teritoriul municipiului Adjud utilizarea terenului, conform datelor furnizate prin raportările Statistice locale, este : Suprafaţa agricolă - arabil — 2737,97 ha; - livezi - 14 ha; - păşuni — 626,25 ha; - finete - Suprafața vetrelor satelor componente: Suprafaţa locuibilă: 7466200 mp In funcție de panta: a) terenul arabil se incadreaza in clase de panta dupa cum urmeaza: Grupe de panta Suprafaţa % ha 5-8 273797 8-12 - 12-15 - >15 - b) pășunile se incadrează in clase de panta dupa cum urmează: Grupe de pantă Suprafaţa ] % ha 5-8 626,25 8-12 12-15 >15 Din punct de vedere al claselor de calitate terenul arabil al comunei, orientativ, se încadreaza astfel: Clasa de calitate Suprafața ha l Il x III IV V Productiile posibil de obtinut utilizand o tehnolo culturi agricole sunt: GRIU 2700- 3300 kg/ha ORZ 900 kg/ha PORUMB 5000 kg/ha FLOAREA SOARELUI 1100 kg/ha SOIA 1700 kg/ha MAZARE 1700 kg/ha FASO LE 1200 kg/ha SFECLA DE ZAHAR 11000 kg/ha CARTOF 7 000 kg/ha RAPITA DE TOAMNA gie mode in regim neirigat pentru principalelor ÎN ULEI - ÎN FUIOR - LUCERNA 1500 kg/ha TRIFOI 1500 kg/ha PASUNI - FINETE 1200 kg/ha Conform inregistrarilor statistice/AGR. 1, 2, de la nivelul comunei rezulta ca in anul 2013 suprafetele si productiile obtinute pentru principalele culturi agricole au fost: Cultura eee GRIU 5000 ORZ, 2000 PORUMB 6000 FLOAREA SOARELUI 1500 SOLA 2000 MAZARE 2000 FASOLE 1500 SFECLA DE ZAHAR 11000 CARTOF 7000 RAPITA DE TOAMNA - IN ULEI - IN FUIOR - LUCERNA 1500 [TRIFOI 1500 PASUNI - FINETE 1000 FRUCTE 40000 LEGUME 30000 STRUCTURA ANIMALELOR (conform înregistrarilor statistice şi repistrelor agricole) Categoria de animal Efective Greutatea animale corporală medie (kg) BOVINE X Vaca lapte 425 500 Vaca lapte 120 600 Junica gestanta 29 450 Junica de 12-18 luni 60 350 Vitea de 6-12 luni 273 250 Vitel de 6 luni 113 100 Tauras de 12 luni 71 375 Taur adult 12 900 PORCINE X Scroafa 1260 175 Vier adult 73 200 Purcel sugar de pana la 8 saptamani 1900 10 Purcel itarcat de 2-4 luni 820 35 Grasun 574 70 CABALINE x Armasar 29 600 lapa si cal castrat 64 600 Manz de peste 2 ani 19 500 Manz de peste 1 an 21 400 Manz de 6-12 luni 30 300 Manz de pana la 6 luni 15 150 OVINE X Oaie-mama, berbec si batal de 12 luni 3285 60 Miel de 3,5 luni 800 25 Mioara de 12 luni 510 50 Berbec si batal 150 100 PASARI X Gaina ouatoare adulta 20675 1,8 Gaina adulta destinata sacrificarii 11574 32 Pui de carne 42700 1,6 Curei adulte, tipul/greutatea medie ăX Curcan 275 13 Curcan 120 7 Rata adulta 1500 3,5 Gasca adulta 870 6 BILANTUL DE AZOT LA NIVELUL MUNICIPIULUI Pentru calculul bilantului de azot se considera ca aplicarea ingrasamintelor organice din gospodariile populatiei se face pe o suprafața care nu depaşeşte cu mai mult de 2,5 km limitele vetrei satului. In aceasta zona, din punct de vedere agricol, utilizarea terenului este: Teren arabil 2737,97 ha Pasuni si finete : 626,25 ha Livezi : 14 ha Vi _:-ha Bilantul azotului, defirilt ca diferenta intre cantitatea de azot introdusa in sol sub forma de ingrașaminte organice si cea extrasa din sot prin productia principala si secundara a culturilor agricole, este conform anexei de calcul, PLAN LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MUNICIPIUL ADJUD Aplicarea îngraşărnintelor organice si a celor minerale se va face in zona vulnerabila pe baza Planului de Management al Nutrienţilor elaborat in acord cu prevederile Codului de Bune Practici Agricole pentru protectia apelor impotriva poluării cu nitrați din surse agricole. Î. Administratia publica a localitatii Adjud declarata vulnerabila la poluarea cu nitrați: a) evalueaza şi reactualizează la interval de 2 ani, cu sprijinul OSPA presiunea exercitati de ingrăşărnintele organice la nivelul localitatii, conform machetei unice din programul de actiune pentru zonele vulnerabile la poluarea Cu nitrați din surse agricole, aprobat cu Decizia comisiei interministeriale nr, 221.983/G3C/12.06.2013, b) identifica exploatatiile agricole cu un numar de animale cuprinse între 8 şi 100 5 Unitati Vită Mare (UVM) de pe raza: Termen: 31.12.2013 Raspunde: primarul localității c) reactualizeaza la interval de 2 ani, cu sprijinul OSPA, presiunea exercitata de ingrasamintele organice la nivelul localitatii, Termen: permanent Raspunde: primarul localității 2. Administratia publica a localitatii Adjud declarată vulnerabilă la poluarea cu nitrați aduce la cunoştinţa proprietarilor/administratorilor de exploataţii, urmatoarele: a) aplicarea programulul de măsuri este opţional pentru fermele (exploatatille) mai mici 8 UVM, dar vor asigura gospodarirea corespunzatoare a gunoiului rezultat. b) exploatatiile agricole care defin 8 - 100 UVM au obligalia de a define planuri de gestiune a gunoiului de at-aid, conform legislatiei din domeniul protectiei mediului şi Programului de actiune pentru zonele vulnerabile la poluarea apelor cu nitrați din surse agricole, aprobat cu Decizia comisiei interministeriale nr. 221.983/GC/ 12.06.2013. c) exploatatiile agricole mat mari de 100 UVM au obligatia de a define planuri de gestiune a gunoiului de grajd, conform legislatiei pentru obtinerea. actelor de reglementare din domeniul protectiei mediului. d) planul de gestionare a gunoiului de grajd de la exploatatiile agricole mai mari de 100 UVM se vor elabora sub indrumarea tehnica a OSPA Vrancea, pe baza studiilor agrochimice elaborate periodic, la interval de 4-5 ani. gestionare a gunoiului de raid, pe hartie şi format electronic la primaria pe teritoriul careia se afla exploatatiile (sediu i 1 sau animalele efectiv) şi la OSPA Termen: permanent Raspunde : primarul localităţii 3. Documentele de evidenta ale localitatii, fermei (exploataţiei) trebuie să conţină: a) suprafaţa localitatii, fermei, b) registrul nutrienților la nivel de localitate şi exploataţie; c) şeptelui localitatii, exploataţiei (fermei), pe specii şi categorii de productie, identificarea și înregistrarea acestuia, registrele de evidentă a efectivelor, precum şi perioada de timp in care animalele sunt menținute în ferma; d) pentru fiecare teren cuprins in cadrul fermei: * tipul şi cantitatea oricarui Ingrașamant chimic aplicat pe teren, cantitatea de azot continuta şi data aplicarii; * tipul și cantitatea oricarui ingrşământ organic aplicat pe teren (altul decat cel lasat de animale insaşi ) şi data aplicarii; * pentru fiecare tip de ingraşamant organic aplicat (altul decal cel lasat de animale insaşi) se va preciza natura acestuia: - gunoi de grajd, - urina, - must de gunoi de grajd, - dejectii lichide, - dejectii semifiuide pastoase, - ingraşaminte organice lichide, - namol de canalizare şi tipul de animale de la care provine; + tipul oricarei culturi, data la care a fost sernanată și data recoltării; e) cantitatea oricărui tip de ingrăşămant de origine animală și natura acestuia (gunoi de grajd, urină, must de gunoi de grajd, dejecții lichide, dejectii semifinide - păstoase, îngrăşăminte organice lichide, nămol de canalizare/epurare, compost) exportat din fermă data efectuării exportului precum şi numele și adresa destinatarului. Termen: permanent Raspunde : primarul localităţii proprietar, administrator exportator gunoi importator gunoi 4. Orice document de evidenţă a fermei se păstrează pe o perioada de 5 ani de la ultima inregistrare efectuată în document. Termen: permanent Raspunde: primarul localităţii proprietar, administrator exportator gunoi importator gunoi Administrația publică a municipiului Adjud în urma analizei condiţiilor locale, a Deciziei comisiei interministeriale nr. 221.983/GC/12.06.2013 şi a Programului de acţiune pentru zonele vulnerabile la nitrați din surse agricole cu anexele, privind sistemul de colectare şi stocare a gunoiului de grajd la nivelul localitatilor, decide: - sistemul de colectare şi stocare a gunoiului de grajd la nivelul localitatii va fi în platforme / depozite individuale 5. Depozitarea gunoiului de grajd (anexa 7 din Programul de acţiune pentru zonele vulnerabile la nitrați din surse agricole, aprobat cu Decizia comisiei interministeriale nr. 221.983/GC/12.06.2013.) în exploataţii agricole individuale va avea in vedere factori ca accesibilitatea, distanta față de grajduri și locuintă, pentru transportul şi gestionarea eficienta şi confortabilă a gunoiului de grajd, resturilor organice compostului, cu rise şi neplaceri minime pentru fermier şi vecini. Spatiul de depozitare trebuie aşezat: - pe o suprafaţa orizontala sau cvasi-orizontal, - in afara influenței scurgerii apei din apei din şanturi, burlane sau de pe pante, la minim 30 m faţă de tântânile de suprafață, departe de canale, râuri, iazuri sau alte corpuri de ape, - amplasamentul trebuie sa fie stabilit pe sol impermeabil sau solul trebuie protejat de infiltratii prin aplicarea unui strat gros de argils compacts sau sal argilos, sau ideal, locul de depozitare va avea o baza din material impermeabil de beton sau polietilena cu densitate mare. Spatiul de depozitare va fi imprejmult cu o bandă permanentă de vegetaţie de cel puţin 2 sau 3 metri lățime. Termen; 31.12.2013 Raspunde: primarul localităţii 6. Amplasamentul platformei va fi împrejmuit cu perdea de arbori/arbuşti pentru protecție, ambient şi ca măsura de diminuare a influentei factorilor climatici-asupra pierderilor de gaze emise pe perioada actiunilor din platformă. Termen: - optional Raspunde: proprietar, administrator primarul localităţii 7. Perioadele de interdicţie a aplicarii îngrăşămintelor organice, pentru evitarea scurgerilor provocate de terenul ingheţat si a levigării azotului neconsumat de vegetatie sunt: - interdicție totală cuprinsă între cea mai târzie data de apariție a primulul îngheţ (5 noiembrie) si cea mai timpurie data de aparitie a ultimului inghet (4 aprilie) adica 150 zile. - interdictie maxim posibila cuprinsa intro cea mai timpurie data de apariţie a primulul îngheț (14 septembrie) si cea mai tirzie data de aparitie a ultimului inghet (23 mai) adica 251 zile. - interdictia cea mai probabila cuprinsa intre data medie de aparitie a primului îngheţ (10 octombrie) si data medie de aparitie a ultimului inghet (26 aprilie) adică 198 zile. Termen: permanent Raspunde: primarul localităţii proprietar, administrator 8. La solicitarea motivata a fermieritor sau/şi autoritățitor locale, OSPA poate aproba aplicarea îngrașămintelor organice pe terenul agricol, in alte perioade decât cele prevăzute în calendarul de interdicţie, dacă sunt îndeplinite simultan urmatoarele: a) terenul nu este acoperit cu zapada; b) temperaturile minime ale aerului au fost mai mari de 4* C pentru o perioada de cel putin 2 zile consecutiv; c) prognoza meteorologică pentru următoarele 3 zile indică temperaturi minime de peste 0* C. Termen: permanent Raspunde: primarul localităţii proprietar, administrator 9. Perioadele de interdictie nu sunt valabile in cazul îngrășămintelor de origine animală produse şi depuse direct de animale (dejecţii proaspete) in cazul păşunatului liber. De asemenea, aceste perioade de interdictie nu se iau in considerare în cazul resturilor vegetale sau alte tipuri de produse organice reziduale rămase pe sol, Termen: permanent Raspunde: primarul localităţii proprietar, administrator 10. Capacitatea de stocare a gunoiului provenit din activitatile de creștere a animalelor este de 6 luni. Capacitatea depozitelor de stocare a îngrășămintelor de origine animală trebuie să depăşească necesarul de stocare cu o (1) lună, ţinându-se seama de perioadele cele mai lungi de interdicţie a aplicărilor pe teren a îngrășămintelor. Termen: permanent Raspunde: primarul localității proprietar, administrator exportator gunoi importator gunoi 11. În exploataţiile la care conform tabelului de calcul al presiunii gunoiului producția de nutrienți este mai mare de 170 kg azot/ha/an se vor lua masuri de distribuire a gunoiului la exploatatiile agricole (cu profil zootehnic şi vegetal) care permit import de nutrienti din îngrăşăminte organice. Termen: permanent Raspunde: primarul localităţii proprietar, administrator exportator gunoi importator gunoi 11.1. În astfel de situatie administratorul exploataţiei intocmi in 3 exemplare documentul prezentat in anexa nr. - la prezentul n de actiune, din care va transmite cate 1 exemplar la primaria localitatii la OSPA Vrancea. 12. Fiecare exploatație agricolă care detine mai mult de 8 UVM are obligatia de a completa registrul nutrienţilor conform modelului unitar din anexa 8 la programul de actiune pentru zonele vulnerabile la nitrați din surse agricole, aprobat cu Decizia comisiei interministeriale nr. 21130/14.10.2010. Registrele nutrientior pentru fiecare din exploatatiile agricole individuale se completeaza de catre fermier impreuna cu reprezentanti ai OSPA Vrancea, se integreaza in planul local de actiune la nivelul localitatii şi se centralizeaza de DAJ şi OSPA in vederea transmiterii către autorităţile centrale responsabile cu aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluării cu nitrați din surse agricole. Termen: permanent Raspunde: primarul localității proprietar, administrator 13. În jurul corpurilor de apa (rauri, surse de apa potabila, lacuri) din zona vulnerabila se vor crea benzi înierbate cu latimea de 5 m, pentru diminuarea scurgerilor de nitrați catre corpurile de apă de suprafața. Fâşiile (benzile) de protectie vor fi stabilite conform art. 19 din Programul de actiune pentru zonele vulnerabile la nitrați din surse agricole, aprobat cu Decizia comisiei interministeriale nr. 21130/14.10.2010, iar măsura va fi aplicabila dupa stabilirea acestora, Faşille (benzile) de protectie se vor efectua de catre primăria localitatii pentru terenurile publice şi de către proprietari sau administratorii exploatatiilor cu mai m.ult de 8 UVM/exploataţie. Termenul de executare al perdelelor şi alte aspecte tehnice se vor stabili după efectuarea activitatilor prevazute la art. 19 din Programul de actiune pentru zonele vulnerabile la nitrați din curse agricole, aprobat cu Decizia comisiei interministeriale nr, nr, 221.983/GC/12.06.2013 Termen: permanent Raspunde: primarul localității proprietar, administrator 14. Pe terenurile cu pante cuprinse intre 5-8% se vor amplasa culturi care acoperă terenul pe timpul iernii pe 20% din suprafaţa arabila a fermei iar la baza pantelor se vor realiza de benzi înierbate. Imediat după aplicare, îngrașamintele organice vor fi incorporate in sol, Pe terenurile cu pante cuprinse între 8-12% se recomanda acoperirea cu culturi a terenului in timpul iernii pe 25% din suprafața arabilS sau neefectuarea araturii in toamna. La ba [...]